R. Moldova se va conecta până la sfârșitul anului 2012 la rețeaua de gaz românească. Despre aceasta a vorbit premierul Vlad Filat în cadrul unei întruniri cu jurnaliștii, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Varșovia, Polonia.

Potrivit oficialului moldovean, astfel, din 2013, R.M. ar putea avea furnizori de alternativă pentru gazul natural. “Către sfârșitul anului 2012 este planificată conectarea R. Moldova la rețeaua de gaz românească. Nu pot spune nimic despre preț deocamdată. Ceea ce trebuie să înțeleagă oamenii simpli este că din 2013 vom avea furnizori de alternativă. Vom fi în starea în care să putem primi gaz permanent, dar nu în dependență de situația politică din țară”, a spus Vlad Filat.

Importatorii de mere din Federaţia Rusă ameninţă că vor renunţa la produsele moldoveneşti din cauza că acestea nu corespund cerinţelor pieţei. În aceste condiţii, treptat, dar sigur, Moldova pierde teren în faţa exportatorilor europeni.

Piaţa Pokrovskaia este cea mai mare piaţă agricolă din Europa, dar şi locul în care moldovenii îşi vând 90 la sută din produsele, exportate în Federaţia Rusă. În această perioadă, în piaţa de la periferia Moscovei se vând, în fiecare zi, în medie, câte 300 de camioane de fructe, preponderent mere. Tendinţa este, însă, în scădere, afirmă importatorii ruşi.

Un proiect de construcție a unei linii de cale ferată pe tronsonul, Mărculești-Soroca- Iampoli (Ukraina), a fost discutat joi, 8 septembrie, în cadrul unei întrevederi a ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Anatol Șalaru, cu președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Philippe Maystadt, care se află într-o vizită oficială de două zile în R.Moldova.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a prezentat un proiect de construcție a unei linii de cale ferată cu un coeficient economic important pentru Republica Moldova. Este vorba despre un tronson nou Mărculești-Soroca- Iampoli (Ukraina) și construcția unui pod peste Nistru.

Conducătorii serviciilor vamale din Republica Moldova, România şi Ucraina s-au reunit, azi, la Chişinău, unde au adoptat o decizie de importanţă regională, potrivit căreia ţările respective vor coopera în format trilateral pe trei dimensiuni - activitatea antifraudă, facilitarea traficului de mărfuri şi schimbul de experienţă în cadrul unor proiecte europene. Anunţul a fost făcut de Tudor Baliţchi, Directorul general al Serviciului Vamal în cadrul unei ceremonii prilejuite de 20 de ani de constituirea autorităţii vamale moldoveneşti. La eveniment a participat şi premierul Vlad Filat. Premierul a spus, citat de serviciul de presă al Guvernului, semnarea parteneriatului dintre organele vamale ale celor trei ţări, exprimându-şi certitudinea că aceasta va contribui la sporirea gradului de securitate a vămilor şi va facilita activitatea agenţilor economici.

Companiile chineze sunt interesate de oportunităţile investiţionale în Republica Moldova, şi nemijlocit de cele din cadrul Zonei Economice Libere Bălţi

Chinezii manifestă un interes sporit pentru proiectele ce ţin de construcţia Parcului Industrial şi Centului Logistic Internaţional în cadrul subzonei nr. 3 în cadrul Zonei Economice Libere Bălţi, dar şi a dezvoltării unui centru complex socio-economic „China Town” în nemijlocita apropiere a acesteia. Potrivit unui comunicat de presă a Ministerului Economiei, complexul „China Town” va include spaţii comerciale, de birou şi expoziţionale, depozite logistice, la care se mai adaugă un hotel, cafenele, restaurante, bănci comerciale, după exemplul celor două complexe finalizate recent în apropiere de Bucureşti, România (China Town Romania - 100 milioane de euro).

Deşi balanţa comercială este dezechilibrată în favoarea Rusiei, România rămâne una dintre ţările care au un cuvânt greu de spus în negocierile cu statul ex-sovietic. Declaraţiile neprietenoase ale oficialilor de la Bucureşti nu au avut până acum efecte negative în relaţiile economice cu Federaţia Rusă.

Deşi pieţele din România şi din Rusia au colaborat destul de strâns înainte de 1990, în ultimii douăzeci de ani relaţiile dintre cele două economii nu au fost dintre cele mai prietenoase. Însă influenţa pe care o are Federaţia Rusă în Europa ne-a adus, obligatoriu, la aceeaşi masă a tratativelor pe teme comerciale. Fiind cei mai mari producători de gaze din lume, într-un moment de expansiune a consumului, ruşii joacă dur în regiune.

România are aici un avantaj incredibil: resursele proprii de gaze naturale, care sunt printre cele mai mari din Europa. Astfel, noi importăm doar 20% din consumul ţării, în timp ce ponderea gazelor ruseşti în ţările vecine urcă până la 90% în cazul Bulgariei şi chiar la 100% în Republica Moldova.

Dinu Patriciu consideră că moneda europeană “va muri”, iar BNR face o mare greşeală că îşi păstrează ţinta de adoptare a euro, în timp ce alte ţări nu se grăbesc. Totodată, el a spus, în emisiunea lui Stelian Tănăse, de la Realitatea TV, că adoptarea euro o fost greşeala Greciei.

“Euro va muri. Nu ştiu cât mai are de trăit, depinde de sumele pompate din banii contribuabililor, până când aceştia se vor plictisi în tot felul de ajutorări falimentare”, a spus al doilea cel mai bogat roman, conform Top 300 Capital.
Potrivit lui Patriciu, BNR face o foarte mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro.

La invitația ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, din Guvernul de la Chisinau, Vasile Bumacov, în Republica Moldova s-a aflat cu o vizită de lucru Excelenţa Sa dna Ertharin Cousin, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO).
Vizita a avut loc pentru a identifica soluții la problema creșterii globale a prețului la cereale și a efectelor sale negative asupra Moldovei.

Vinificatorii moldoveni renunță la piața de desfacere a Federației Ruse și își îndreaptă atenția spre cea europeană. Cel puțin așa arată datele statistice din ultima perioadă.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, în trimestrul I al anului 2011, Republica Moldova a redus exportul de produse vinicole în Federația Rusă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, exporturile de produse vinicole s-au micșorat cu 53,5%, de la 17.73 milioane de dolari la 8.25 milioane de dolari, iar exportul de vinuri în această perioadă s-a redus la 6.31 de milioane de dolari.

Producătorii de fructe și legume din Moldova vor putea să exporte cu 30 la sută mai mult pe piața rusească. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, după o vizită de lucru la Serviciul de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Rusia „Rosselhoznadzor”. “Piața Rusiei rămâne piața principală unde noi exportăm fructele și legumele.Ne-am dorit foarte mult această întâlnire, pentru că acolo sunt probleme noastre de bază. Anul trecut am avut o discuție destul de dură despre lista exportatorilor produselor de origine vegetală în Rusia”, a meționat Bumacov.