Primul exod al studenților basarabeni în România. Adevărata poveste a migrării basarabenilor către țara-mamă a început în 1990, odată cu venirea primului val de studenți în România, iar dacă acum se consideră că vin doar cei mai buni, la începutul anilor 90 situația era cu totul altfel. Veneau, într-adevăr, și copii buni, tineri impresionați de manifestările mișcării de eliberare națională, veneau copii ai căror părinți credeau cu tărie în Unire și pentru care șansa de a se remarca purta numele de România, sau copii care vroiau să-și testeze limitele de pe la 16 ani, dar veneau și rebuturile sistemului de pe-atunci: șmecherașii care nu prea știau cum se ține o carte în mână, dar care vroiau neapărat să aibă o diplomă (poate nu atât ei, cât părinții acestora) și cei care doreau să plece undeva numai ca să rămână acasă.
Așa s-a ajuns ca România să ia contact, dintr-odată, cu un număr foarte mare de tineri basarabeni și să-și creeze primele impresii despre “frații de peste Prut”, care nu au fost tocmai plăcute.

Abia după opt ani, odată cu acordul privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţămînt acreditate în Moldova şi România, semnat la Chişinău, la 20 iunie 1998, a început o selecție mai riguroasă a tinerilor basarabeni dornici să învețe în România. Bursele erau acordate în continuare, doar că pretendenții la studii în România trebuiau să concureze între ei. Admiterea se făcea pe bază de dosare, acestea fiind depuse la Iași sau la București.

FOTO: Imagini surprinse in momentul filajului

Cetăţeanul Republicii Moldova conducea reţeaua şi asigura furnizarea tutunului de contrabandă, iar poliţistul de frontieră convoca colegii la partide de pescuit pe Prut, pentru a le face loc traficanţilor moldoveni de ţigări.

Agentul de poliţie Petrică Negoiţă, zis „Pepe”, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Folteşti - judeţul Galaţi, a ajuns coordonatorul unei reţele de contrabandişti prin intermediul unui vecin. Daniel Ilie, al cărui frate era tot poliţist de frontieră, l-a atras pe Negoiţă în lumea traficanţilor de ţigarete de peste râul Prut, în iunie 2011.

„Pepe” a intrat în afacere rapid, atras de profitul uriaş care urma să fie scos într-un timp scurt. Ghinionul său a fost că a intrat în contact cu o grupare de cărăuşi moldoveni care era deja monitorizată de serviciile secrete româneşti (SRI şi Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă) şi de procurorii DIICOT.

Gruparea, organizată pe o structură de tip mafiot, era condusă de basarabeanul Anatolie Burgai, zis „Tolea” şi de locotenenţii acestuia Daniel Ilie şi Dan Bute. „Tolea” avea chiar şi un depozit în municipiul Galaţi şi plănuia să pună bazele unei reţele puternice de distribuire a ţigaretelor „Plugarul”, „Doina”, „Beratt”, „MT” şi „Winston”.

Internaționalul moldovean Denis Zmeu, mijlocaș al echipei FC Vaslui a înscris un gol fără de preț în meciul cu Sporting Lisabona din etapa grupelor a Ligii Europa.

Disputa cu lusitanii a fost una crucială pentru discipolii antrenorului Viorel Hizo, deoarece doar victoria îi mențineau în calculele calificării în primăvara europeană. După ce, în urmă cu două săptămâni, Sporting câștigase în meciul din Portugalia cu Vaslui, scor 3-1, în retur moldovenii își doreau revanșa.

Mijlocașul Denis Zmeu, care este invitat și la naționala Moldovei pentru meciul amical cu Georgia din 11 noiembrie, a jucat din primele minute ale meciului și a avut o serie de ocazii clare în prima repriză. Într-una din acestea el a reușit să înscrie unicul gol al meciului.

În minutul 30 vasluienii au executat un corner de pe extrema stângă, fundașii portughezi au ratat interceptarea balonului și Denis Zmeu l-a „taxat” imparabil pe portarul advers Marcelo.

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992 s-au stins din viață marii artiști ai neamului nostru - Doina și Ion Aldea-Teorodovici. Cei doi au decedat în urma unui tragic accident rutier care a avut loc la 49 de km de București, în apropierea localității Coșereni. În mașina se aflau patru persoane. Șoferul și însoțitorul au scăpat fără nicio zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.

Republica Moldova este țara a cărei populația descrește cel mai rapid din lume. Cel puțin așa afirmă BBC în aplicația instalată pe site, menită să calculeze al câtelea om din istoria lumii ai fost când te-ai născut. Calculele se bazează pe datele prezentate de Organizaţia Naţiunilor Unite.

În Republica Moldova mai mulți oameni mor, decât se nasc. Potrivit BBC, numărul populației din țara noastră scade cu 106 de persoane pe zi. În fiecare oră se nasc 5 oameni, 6 mor și 4 pleacă din țară. Totodată, speranța de viață este de 68,2 de ani (72,1 pentru femei și 64,4 pentru bărbați).

Aciuat într-o vale, pe râul Cula, satul Cornova din raionul Ungheni îşi duce liniştit viaţa de sute de ani.
„E vechi satul nostru, foarte vechi, dar câţi ani are - nimeni nu ştie. Nu am găsit nicăieri date ce ar confirma vârsta localităţii”, spune primarul Ştefan Roşca. Totuşi, se presupune că localitatea ar avea peste 550 de ani.
Oamenii din partea locului nu au avut niciodată prea mari pretenţii de la viaţă. Au acceptat-o aşa cum este, şi cu bune, şi cu rele. În timp ce sute de mii de moldoveni au luat calea pribegiei în căutarea unui câştig mai mare, cornovenii, în marea lor majoritate, au rămas acasă. „Nu-s hapsâni după avere şi lux”, explică primarul, menţionând că poţi să-i numeri pe degete pe cei plecaţi în străinătate după bani lungi.

Maşina trage pe dreapta în mijlocul câmpului. Dave mai agită o dată tubul de spray, după care iese în întunericul de afară. A ochit cu câteva luni în urmă un zid care delimitează nu se ştie ce în mijlocului unei pârloage din afara Buzăului. Alex şi Mişu îl urmează, păşind decis printre buruieni. A doua zi, toţi şoferii de pe ruta Bucureştiului vor putea să citească pe zidul cu pricina, negru pe alb, “Basarabia e România”.

Cu asta se ocupă departamentul “underground” al Acţiunii 2012, o coaliţie de peste 30 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin deschis unirea României cu Republica Moldova.

Au trecut deja 5 ani de când cei trei începeau să “vâneze” ziduri şi panouri scăpate de dictatura reclamelor sau a graffiti-urilor. Scriau “Basarabia, pământ românesc” până nu demult, dar de când cu formarea coaliţiei au hotărât să-şi eficientizeze munca. Mesajul “Basarabia e România” e mai uşor de scris şi mai lesne de ţinut minte. Dar chiar speră Dave, Mişu, Alex şi prietenii lor că vor obţine Unirea? Şi ce rol are scrisul pe ziduri în această iniţiatvă? Sunt câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă romanialibera.ro.

În Moldova va fi creată o agenție specială, activitatea căreia va viza relațiile cu Diaspora moldovenească. Despre aceasta anunță Serviciul de presă al Guvernului. Potrivit sursei, Cancelaria de Stat va elabora cadrul normativ necesar creării Agenţiei pentru Diasporă, autoritate administrativă subordonată direct Guvernului şi responsabilă de elaborarea şi promovarea politicilor Republicii Moldova în domeniul migraţiei, precum şi de asigurarea legăturii dintre statul Republica Moldova şi cetăţenii săi aflaţi pese hotarele ţării.

Pe noi ne supără o astfel de atitudine a unor fraţi de peste Prut. Această supărare are un anumit temei. Este a mirării că, aflaţi în robie rusească aproape 200 de ani, am reuşit să ne păstrăm graiul (fie cam pocit pe alocuri), obiceiurile strămoşeşti, tradiţiile, portul, atunci când peste o sută de popoare mici au fost înghiţite, asimilate de fostul Imperiu Rus şi, ulterior, de celălalt imperiu - u.r.s.s. Nu au dispărut fizic, ci, fiind asimilate într-un mod sălbatic, în mod asiatic, s-au transformat treptat în ruşi (avem şi printre noi destui români basarabeni transformaţi în ruşi).

Avea sau nu avea dreptate Voronin când spunea: „criminalitatea va creşte” odată cu venirea „opozâţâiei” la putere? Eu zic, mai curând ziceam, că oamenii aceştia, politicienii de la putere, dacă şi au vreo legătură cu lumea criminală, păi, doar una economică. Mai colea un atac raider, mai ici lichidează o firmă, iar la prânz „prihvatizează” o companie de stat. Pe când Voronin se referea la bandiţii care aleargă ziua în amiaza mare cu pistolul şi trag unii în alţii. Mi-am zis în barbă: poveşti de speriat babele de la ţară. M-am gândit pentru mine, iarăşi fostul Dictator bolboroseşte idioţenii fără de care nu poate şi pace. Însă ceea ce s-a întâmplat în Chişinău m-a pus serios pe gânduri.