Victor Mihalachi (21 de ani) a lăsat Republica Moldova pentru a reprezenta România în competiţiile internaţionale şi ţinteşte aurul la Jocurile Olimpice de la Londra alături de colegul său de la canoe dublu, Alexandru Dumitrescu (22 de ani).

Cu un titlu mondial la juniori în buzunar, kaiacistul Victor Mihalachi, şi-a luat inima în dinţi în urmă cu trei ani, a trecut graniţa peste Prut şi cu avânt tineresc şi dorind să facă performanţă a poposit în România.

„Acolo nu mai aveam cum să progresez având în vedere că îi învingeam pe toţi”, spune sportivul, citat de o publicaţie din Republica Moldova.

Talentul moştenit de la tatăl său, fost kaiacist şi el, nu era de ajuns pentru Victor să-şi împlinească visul, acela de a deveni campion.

“Când eram la juniori trebuia să mergem la un festival olimpic în Italia. Eu am luat preselecţia, însă antrenorul l-a pus în listă pe un alt băiat, care îi era rudă. Atunci m-am lăsat şi m-am gândit prima dată să plec în România cu alţi colegi la fel de dezamăgiţi. Nu aveam bani, era destul de complicat, mai ales că nu ştiam pe nimeni acolo. Astfel că am hotărât să ne antrenăm pe cont propriu în Moldova”, povesteşte Victor.

“Căutam pe internet toate informaţiile privitor la cum să faci kaiak-canoe. Eu chiar am inventat un stil propriu al meu”, continuă campionul mondial.

Iar norocul avea să vină un an mai târziu, când participând la Naţionalele României de juniori şi tineret, a fost remarcat de cei de la Dinamo.

Click.ro

Titlul si colajul BasarabiaLaZi

Sondajul a fost realizat de IMAS Chişinău în perioada 26 iulie - 12 august 2010 pe un esantion de 2012 persoane, având o marjă de eroare de 2,2% conform datelor IMAS Chisinău

colaj: UNIMEDIA

“Singurul lucru care ar putea justifica o asemenea logica a comportamentului ar putea fi o dovada indirecta a impactului pe care il are cumulul de acele substante daunatoare, pe care noi le-am gasit constant in loturile de vin moldovenesc, asupra sanatatii autoritatilor moldovene si, deci, si asupra procesului lor mental”, a declarat ironic oficialul rus.

El a mai spus ca aceste vizite ale expertilor rusi - pe care le anuleaza - ar fi putut deveni “un pas inainte catre rezolvarea problemei importurilor de vinuri moldovenesti in Rusia”.

Seful Rospotrebnadzor nu a precizat ce actiuni ale autoritatilor moldovene l-au deranjat, dar fara indoiala este vorba despre presedintele interimar Mihai Ghimpu, care vineri a vizitat vinaria Purcari, din raionul Stefan Voda, si a declarat ca problema livrarii vinurilor moldovenesti pe piata rusa a aparut din cauza alegerilor care urmeaza sa aiba loc in Republica Moldova in toamna.

In plus, presedintele interimar al Moldovei a anuntat ca are de gand sa semneze un nou decret cu potential mare de a deranja Moscova - este vorba despre un decret de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov.

Ghimpu a deranajat Moscova

Problemele cu Rusia intampinate de exportatorii moldoveni de vinuri au aparut dupa ce presedintele interimar a semnat un alt decret, la 24 iunie, prin care declara 28 iunie “zi a ocupatiei sovietice” si cerea retragerea trupelor si armamentului rus din Transnistria. Decretul a nemultumit profund Moscova, iar expertii Rospotrebnadzor au descoperit intre 30 iunie si 2 iulie ingrediente periculoase in 18 loturi de vin moldovenesc importat.

De altfel, stirea RIA Novosti pune anuntul lui Oniscenko in contextul decretului semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie, desi autoritatile ruse au negat intotdeauna ca intre cele doua aspecte exista vreo legatura. Ca si in cazul Ucrainei in timpul razboiului gazelor, Moscova respinge acuzatiile ca ar folosi arma economica in razboiul politic, dar exportatorii moldoveni, ca si importatorii rusi de vinuri spun ca in spatele acestor interdictii sunt motivatii mai degraba politice decat ingrijorari legate de sanatatea consumatorilor rusi.

RIA Novosti aminteste ca decretul lui Ghimpu referitor la ocupatia sovietica a fost declarat neconstitutional la 12 iulie.

Cu toate acestea, Ghennadi Oniscenko a amenintat la 17 iulie ca Rusia va introduce un embargo total pentru vinurile moldovenesti, daca in doua saptamani nu vor fi intreprinse masuri urgente pentru imbunatatirea calitatii acestora. La 28 iulie, Rusia a initiat procedura de returnare a aproximativ un milion de litri de vin moldovenesc, pe motiv ca in continutul acestora a fost depistat un nivel inalt de dibutilftalat, o substanta toxica.

In urma cu zece zile, presa a relatat despre un document cu semnatura lui Oniscenko, transmis punctelor vamale ruse, carora li se spunea sa respinga loturile de vin moldovenesc. Informatia privind instituirea embargoului a fost infirmata ulterior de autoritatile ruse si moldovene, care au subliniat ca discutiile continua. Oniscenko s-a aratat insa nemultumit de planurile prezentate de Chisinau pentru a asigura calitatea vinurilor moldovenesti si a spus ca prefera sa discute direct cu producatorii.

Rusia a impus embargo importurilor de vin din R. Moldova

Rusia, care importa la un moment dat 80% din vinul produs in R. Moldova, a impus un embargo asupra importurilor de vin moldovenesc si in martie 2006. Embargoul a dat o lovitura severa economiei moldovene, aducand multi producatori de vinuri in pragul falimentului, precizeaza RIA Novosti. Atunci, embargoul a fost introdus pe motiv ca testele au relevat prezenta de pesticide si metale grele in vinurile moldovenesti.

Rusia a reluat importurile de vin moldovenesc, carne, mere, struguri, tutun si seminte de floarea-soarelui in 2007, dar a impus standarde stricte de control al calitatii. Abia in iulie 2009 Rusia a ridicat toate restrictiile asupra importurilor de vin moldovenesc si s-a pregatit chiar de deschiderea unor puncte vamale suplimentare.

Sursa: NewsIn

Reprezentantii operatorilor moldoveni au lamurit situatia cu Consulatul

Contactat de HotNews.ro, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Moldova, Sevastian Botnari, a spus insa ca as existat o discutie cu consulul roman Tiberiu Trifan, in urma careia s-a ajuns la concluzia ca nu exista nicio problema.

“Au existat neintelegeri intre noi si consulat pentru ca nu ne-au transmis modificarile survenite, ci le-au transmis asta companiilor turistice direct, iar mesajul de la ele spre noi a venit un pic modificat”, a recunoscut Botnari.

“Nu este nicio problema, intelegem ca toate consulatele din R. Moldova lucreaza pe baza de programari. Am inteles asta, am discutat cu consulul si nu e nimic grav. Solicitarea de programare cu 48 de ore inainte a survenit cu scopul de a urgenta eliberarea vizelor si a ameliora procesul, pentru a nu exista situatii ca vizele sa nu poate fi procesate in timp util”, a spus presedintele ANAT Moldova.

MAE: Afirmatiile agentiilor de turism - o forma de presiune pentru tratament preferential

“Nu au survenit niciun fel de modificari ale procedurilor de preluare, procesare si acordare de catre Romania a vizelor de intrare in tara”, a precizat Ministerul de Externe roman, la solicitarea Hotnews.ro, care a precizat ca, odata cu deschiderea celor doua noi consulate la Cahul si Balti, capacitatea de procesare a cererilor de viza a crescut de aproape trei ori.

“Evident, cereri de tratament preferential, formulate de diverse persoane, nu pot fi onorate”, a mai aratat MAE, care a adaugat ca “afirmatile alarmiste” ale unor operatori turistici incearca “sa creeze presiuni pentru a obtine un tratament preferential sau derogatoriu pentru propriile firme” si au mai existat si in trecut.

Acuzele ca Romania a institutit noi reguli “nu au suport in realitate”, arata MAE. Pe de alta parte, aceasta necesitate de anuntare cu 48 de ore inainte intetia de a solicita viza pare a fi o decizie la fata locului, pentru a fluidiza activitatea si a impiedica situatii in care viza este solicitata prea tarziu si nu poate fi eliberata in timp util.

“In perioada estivala, Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei la Chisinau raspunde cu promptitudine si solicitarilor de acordare, in regim de urgenta, a vizelor pentru grupuri semnificative de elevi si studenti (unele formate chiar si din 300 de persoane), invitate in Romania de diferite institutii sau asociatii. Adesea asemenea solicitari sunt formulate cu doar 2-3 zile inainte de plecarea planificata spre Romania, ceea ce este de natura a crea o presiune suplimentara asupra capacitatii de procesare a Sectiei consulare a Ambasadei, fara exceptie. Si asemenea grupuri au beneficiat de emiterea vizelor in timp util, astfel insa sa nu le fie afectat programul din Romania”, prezinta ministerul situatia din aceasta perioada.

MAE roman mai precizeaza ca “adesea, intarzierile sunt pricinuite chiar de organizatorii grupurilor, care procedeaza la modificari ale listelor participantilor la diferite programe in Romania, prin solicitarea de adaugare a unor persoane sau stergere ori inlocuirea altora, ceea ce este de asemenea de natura sa creeze dificultati suplimentare de procesare”.

Insusi presedintele ANAT Moldova recunoaste ca, in aceasta perioada, existau probleme tehnice, intrucat se produce aglomeratie si exista riscul ca solicitarile de vize sa nu poata fi procesate in timp util. “Aceasta programare este o masura de bun augur”, a spus el pentru Hotnews.ro.

Romania nu este, in general, o destinatie turistica de vara pentru moldoveni

In privinta numarului de cetateni moldoveni care vin in Romania in scopuri turistice, Sevastian Botnari a spus ca Romania nu este o destinatie pentru vacanta estivala, din cauza infrastructurii, pentru moldoveni.

In anul 2009, datele Biroului National de Statistica din R. Moldova au aratat ca doar 2000 de moldoveni care au plecat, prin agentii de turism, pe litoralul romanesc. In total, in 2009, 9300 de moldoveni au vizitat Romania in scopuri turistice - prin agentiile de turism, intrucat Moldova nu are o statistica a celor plecati pe cont propriu - iar peste 7000 dintre ei au facut-o iarna.

HotNews.ro

Festivalul de la Montreal va avea loc intre 26 august si 6 septembrie, iar prin selectia de filme din peste 70 de tari se constituie intr-unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice de pe continentul nord-american.

„Nunta in Basarabia” este o comedie romantica - povestea unor tineri, el bucurestean, ea din Chisinau, proaspat casatoriti, care decid sa faca nunta cu dar in speranta ca vor scoate banii necesari avansului pentru o locuinta.

Filmul a fost deja premiat la „Tallinn Black Nights Film Festival”, in decembrie 2009, cu Premiul Special al Juriului. Publicul din Romania a vizionat avanpremiera filmului la festivalurile de la Cluj, Timisoara, Bucuresti si Sighisoara. Lansarea in cinematografe a peliculei este prevazuta pentru toamna lui 2010.

Sursa: deca.md

S-au înşelat însă, iar la controlul vamal la care au fost supuşi, în maşinile acestora au fost descoperite 7500 de pachete cu ţigări. Într-o maşină erau ascunse cinci mii de pachete de ţigări „Plugarul”, iar în celălalt autoturism au fost găsite 2500 pachete de ţigări marca „Winston”, conform adevarul.ro. Potrivit poliţiştilor de frontieră valoarea unui pachet de ţigări “Plugarul” este de 0,5 euro, iar a unui pachet “Winston” de 1 euro.

“Cu ocazia controlului de frontierã în douã autoturisme au fost depistate câteva mii de pachete de ţigări fapt pentru care s-au luat măsurile legale corespunzătoare”, a declarat Valeriu Bodoga, şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui, citat de vremeanoua.ro. Acesta a menţionat că nu a fost un caz de contrabandă, întrucât valoarea ţigărilor găsite asupra celor doi basarabeni nu depăşise suma de 20.000 lei. Cu toate acestea, diplomaţii au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în valoare de 10.000 lei fiecare, informează adevarul.ro. Amenda a fost achitată pe loc.

Ulterior, ministrul de externe al R.Moldova Iurie Leanca a anuntat intr-o conferinta de presa demiterea celor doi diplomati.

BasarabiaLaZi cu referire la Unimedia

În ultima vreme, Traian Băsescu a evoluat spre o neglijenţă „retorică” sporită, asupra căreia ar fi indicat să reflecteze, mai ales în vremuri de criză, cînd nivelul de iritabilitate al tuturor e mai ridicat ca oricînd. Un preşedinte nu trebuie, de pildă, să lase impresia că priveşte exodul unei întregi categorii profesionale drept neesenţial. A spune că Revoluţia din decembrie s-a făcut şi în beneficiul celor care vroiau să plece şi n-aveau voie şi că, deci, plecările de-acum sînt o „cucerire” a democraţiei e ori cinic, ori trivial. În orice caz, e un sofism. Grav e că a reapărut ideea emigrării de nevoie, pe socoteala călătoriei de plăcere. Grav e că sistemul sanitar e în colaps, că medicii sînt blocaţi tehnologic, ofensaţi moralmente, descurajaţi profesional. Da. E bine că oamenii pot să circule prin lume cum vor. Dar ca preşedinte e preferabil să arăţi că, devenit o tendinţă de masă, fenomenul te întristează, te preocupă, te nelinişteşte. Nu să te declari satisfăcut că „rămîn destui” şi acasă, că fabricăm anual 2000 de alţi medici şi că deci situaţia „nu trebuie dramatizată”. În numele unei mentalităţi asemănătoare, preşedintele a spus cîndva şi că nu trebuie să dramatizăm lipsa autostrăzilor, că turiştii străini pot vizita România cu avionul, că avem prea mulţi filozofi şi prea puţini ospătari, sau că unele forme de învăţămînt sînt caduce, de vreme ce există Google. Astea nu sînt declaraţii „optimiste” sau „echilibrate”. Sînt retorsiunile euforice ale cuiva care vrea mereu să aibă dreptate.

Un preşedinte nu trebuie nici să se dea pe sine drept exemplu de precaritate salarială: un profesor lucrează 16 ore pe săptămînă, eu - 16 ore pe zi. Ergo: sînt mai prost plătit decît un profesor. E o dublă probă de ignoranţă şi meschinărie. E aproape stingheritor să te afli în situaţia de a explica unui preşedinte de ţară că cele 16 ore de predare ale unui profesor au, ca fundal, lungi zile şi ani de pregătire, că actorii nu „prestează” strict două ore pe seară ocupîndu-se, în restul timpului, cu tăierea frunzei la cîini, că nu toate meseriile pot fi reduse, cum spunea, cîndva, academicianul Grigore Moisil, la numărul de „ore-cur” petrecute la birou. E nevoie şi de „ore-cap”, greu cuantificabile. Ca să nu mai spunem că preşedintele nu plăteşte din salariul său nici chirie, nici întreţinere, nici combustibil, că are asigurate, pe gratis (respectiv pe fonduri de protocol), o sumedenie de servicii, pe care muritorii de rînd nici nu le visează. Nu zic: e normal ca preşedintele să beneficieze, pe perioada mandatului său, de asemenea privilegii anexe. Ce nu e normal e ca tocmai el să aducă discuţia la acest nivel.

Preşedintele nu trebuie nici să dea note de bună purtare partidelor politice şi cu atît mai puţin partidului din care provine. A spune: „Nu am nici un amestec în deciziile PD-L, dovadă că dacă era după mine X, Y şi Z ar fi fost evacuaţi” e ditamai amestecul! Dar aici nu mai e vorba doar despre „ce nu trebuie să spună un preşedinte”. E vorba despre respectul colaboratorilor apropiaţi, despre delicateţe sufletească şi despre loialitate. Despre toate acestea vom vorbi, poate, altădată.

Dilema Veche

Ministerul Afacerilor Externe a luat nota cu regret de faptul ca, printr-o comunicare oficiala transmisa marti, 17 august 2010, a Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse, diplomatul roman Gabriel Grecu, secretar I in cadrul Ambasadei Romaniei la Moscova, a fost declarat persona non grata, solicitandu-se parasirea de catre acesta a teritoriului Federatiei Ruse in termen de 48 de ore”, se arata intr-un comunicat MAE remis presei.

“Fata de aceasta situatie, Ministerul Afacerilor Externe a transmis marti partii ruse decizia autoritatilor romane privind declararea persona non grata a unui diplomat din cadrul Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti, cu rang diplomatic echivalent      (secretar I), solicitandu-se, totodata, parasirea de catre acesta a teritoriului Romaniei in termen de 48 de ore”, se mai arata in comunicatul amintit.

MAE acuza autoritatile ruse de incalcarea Conventiei de la Viena.

BasarabiaLaZi aminteste ca un diplomat roman de rang inalt, Gabriel Grecu, a fost retinut, luni, in Rusia, pentru ca ar fi incercat sa obtina informatii din domeniul militar.

Diplomatul roman a fost declarat persona non grata si trebuie sa paraseasca Rusia in 48 de ore, a anuntat ulterior agentia rusa Ria Novosti.

Ministerul de Externe rus a reclamat, pe canale diplomatice, activitatea lui Grecu, incompatibila cu statutul sau diplomatic, catre partea romana, potrivit serviciului secret rus FSB.

Analistii romani sunt de parere ca prin expulzarea diplomatului roman, Rusia vrea sa transmita un mesaj cu privire la R. Moldova. De aceasta parere este si Adrian Nastase, fost premier si Ministru de Externe,care crede ca retinerea diplomatului este un mesaj pentru referendumul din Republica Moldova, din luna septembrie.

O parere asemanatoare a avut si fostul sef al SRI Costin Georgescu, intr-un interviu la Realitatea TV.

BasarabiaLaZi

Cu perspectiva celui care a petrecut recent câteva săptămâni la Chişinău, îmi dau deci şi eu un pic cu părerea unde nu mă pricep, în buna tradiţie dâmboviţeană.

Primul lucru care surprinde, privit de dincolo de Prut, este pariul politic complet debalansat făcut de diplomaţia română, dar mai ales de preşedintele Băsescu, pentru una din formaţiunile politice din spectrul complicat al Moldovei, care intră în septembrie într-o campanie electorală ce va dura toată toamna. Anume, pentru partidul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi al nepotului său, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă.
Ambii sunt personaje politice perfect onorabile şi intens mediatizate, atât în Moldova, cât mai ales în România, unde au fost prezente în anturajul prezidenţial în numeroase ocazii (inclusiv, de exemplu, la ultima campanie de alegeri), fiind împinse în mass-media română cât cuprinde, până la crearea impresiei că sunt singurii politicieni care contează în ţara vecină. Aceasta este o impresie greşită: partidul lui Ghimpu şi Chirtoacă este cam al patrulea în sondaje şi al treilea dintre partidele care acum formează alianţa pro-europeană de guvernare.

Flamboaianţa celor doi şi capacitatea lor de a produce declaraţii citabile maschează parţial subţirimea echipei şi a maşinăriei de partid în teritoriu. Nu e vorba că ei n-ar fi luat decizii curajoase în mandatele lor. Dimpotrivă, primarul Chirtoacă, aproape cu mâna goală, a dus la capăt reforme dureroase, dar necesare în municipiu în ultimul an, de pe urma cărora nu s-a ales decât cu înjurături (cam ca premierul Boc). Dar e vorba că există în Moldova şi alţi lideri politici, la fel de pro-europeni, dar ceva mai puţin vorbăreţi, în schimb mai pragmatici şi eficienţi, precum premierul Vlad Filat, care din motive obscure par că nu se află în graţiile Bucureştiului. Deşi el e deocamdată cotat cu prima şansă în înfruntarea cu comuniştii, n-a fost chemat niciodată în România să fie plimbat pe la TV, iar contactele cu echipa sa guvernamentală par să fie menţinute la minimul necesar de funcţionare şi protocol.

Acest dezechilibru e poate mai puţin vizibil în România, dar foarte vizibil la Chişinău. Explicabil: covârşitoarea majoritate a publicului de la noi n-are nicio idee de cum stau lucrurile în Basarabia contemporană, unde nu a călătorit niciodată, şi întreţine idei vagi şi romantice despre acest loc - idei fie “de bine”, în sensul că toţi românofonii din Moldova s-ar uni mâine cu România dacă am catadicsi noi să le propunem; fie “de rău”, că e o ţară plină de rackeţi care îţi dau în cap la primul colţ şi îţi fură ceasul şi maşina. Ambele idei, cu riscul de a şoca patriotismul superior şi posesiv al unora, sunt false. Aşa cum e şi ideea că în Republica Moldova publicul ar fi rămas înţepenit în dilemele simbolice din anii ‘90, prelungite artificial în epoca Voronin, cu limba română vs. moldovenească etc.

În realitate, majoritatea oficialilor declară azi fără probleme că vorbesc limba română. Dar asta nu înseamnă că doresc să renunţe la identitatea statală separată: şi ei, ca şi peste 80% din populaţie, vor ca Moldova să rămână ţară independentă. Nu zic, afinităţile politice sunt legitime, iar dacă Băsescu a decis în cunoştinţă de cauză să mizeze pe o anume carte, să fie primit.

Teama mea este însă că nu a decis în deplină cunoştinţă de cauză, ci superficial, pe baza unor informaţii şoptite de serviciile noastre secrete, oficiale şi neoficiale. Or, acestea şi-au dovedit cu asupra de măsură incompetenţa în trecut, când au susţinut cu relaţii şi bani, pe căi netransparente, diverşi lideri moldoveni pe fruntea cărora scria de la început “perdant”, doar pentru că aceştia învăţaseră să practice o găunoasă, dar profitabilă retorică pro-unionistă. Au produs efecte opuse celor scontate şi au ajuns şi subiect de băşcălie pentru cetăţeanul moldovean informat, ceea ce este mare lucru pentru cât efort şi resurse s-au investit.

În loc să facem ce face orice ţară occidentală civilizată - adică o strategie la vedere de asistenţă, pusă pe internet, cu priorităţi şi apeluri de proiecte la termene date, pentru a finanţa schimburile comerciale, cooperarea administrativă sau întărirea societăţii civile în Moldova - noi continuăm şi azi să dăm bani în ţara vecină pe priorităţi vetuste, precum întreţinerea unor lamentaţii culturale de nivel pre-paşoptist. Sau încercăm să concurăm cu KGB-ul (mă rog, cum se cheamă el azi) în cumpărarea influenţă locală, încercare în care, de regulă eşuăm.

Cred că e vremea ca în loc să trimitem ajutoare de urgenţă sau trepăduşi semiprivaţi care pretind că leagă şi dezleagă la Chişinău, dar care ori nau acces la decizie nici pe departe cât lasă ei să se înţeleagă, ori nu există cine ştie ce decizie la care să aibă acces (că în fond guvernarea lor e tot cam ca a noastră, adică improvizată şi mai mult reactivă la crize), să punem de o cooperare cinstită, transparentă şi echilibrată, cu instrumente europeneşti, care pe termen lung dau rezultate mai bune. Iar dacă nu ne iese, măcar nu ne facem de râs.

Sursa: evz.ro

Liderul moldovean s-a ferit să comenteze imensul scandal provocat de acuzele aduse preşedintelui Petrom-Moldova privind finanţarea unui candidat prezidenţial considerat a fi omul comuniştilor.

“În Republica Moldova sunt puţine investiţii româneşti, Rompetrol, BCR, Petrom. Din păcate sunt unii care investesc onest, sau unul care este Vântu, care încearcă să instituie un sistem de şantaj pentru a obţine şi de acolo fonduri. Am convingeri, am simţit pe pielea mea. Aşa face Nuş şi în Republica Moldova. Sper ca politicienii moldoveni să nu aibă abordări precum cele ale politicienilor români şi să nu plătească”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, precizând că în România, presa îi atacă pe cei care nu oferă finanţare trusturilor media, în timp ce jurnaliştii sunt “preş” cu cei care cumpără publicitate.

Preşedintele Mihai Ghimpu s-a ferit să comenteze afirmaţiile omologului său, subliniind doar că în Republica Moldova au apărut recent două televiziuni, Jurnal TV şi Publika TV, ultima finanţată de Sorin Ovidiu Vântu.

Şeful statului moldovean a fost mai incisiv când s-a referit la atacurile presei occidentale la adresa politicii României de acordare a cetăţeniei pentru cetăţenii Republicii Moldova. “Este o mare greşeală când se crede că cetăţenia română se ia doar pentru a pleca în Europa. Noi avem miniştri, primari care au cetăţenia română şi ăştia vor să plece în Europa. Noi avem patru milioane de oameni, câţi sunt copii, câţi sunt bătrâni, câţi vor să plece în Europa. Hai să fim serioşi”, a spus Ghimpu.

Traian Băsescu a atacat presa britanică şi franceză pentru încercarea de a ascunde în spatele atacurilor la adresa României adevărul muncii la negru prestate în Occident de cetăţenii moldoveni. “«Le Figaro» şi cele două tabloide britanice încearcă să arunce ceea ce ei acceptă. Republica Moldova are 600.000 de cetăţeni care muncesc în Uniunea Europeană. O mare parte din ei sunt exploataţi la negru. Pentru cele două tabloide şi pentru Le Figaro, la care nu mă aşteptam pentru că ştiam că e un ziar de ţinută. Presa vrea să ascundă o realitate. Şi-au găsit o soluţie, să acopere ceea ce nu vor să se ştie”, a spus Băsescu.

Preşedintele României a aminitit că în acest an România a acordat 17.000 de cetăţenii moldovenilor, respectând convenţia Consiliului Europei din 1997. Astfel, cetăţenia se acordă doar individual şi numai celor care au avut legături cu România. “Cetăţenilor cărora li s-a luat cetăţenia fără voia lor le acordăm condiţii preferenţiale”, a spus Traian Băsescu. “Unde sunt milioanele (de moldoveni) din articole? E un soi de campanie pe care trebuie să o descifrăm. Cum justifică cele trei ziare că pe piaţa europeană lucrează 600.000 de moldoveni, majoritatea la negru”, a atacat Băsescu.

Traian Băsescu a repetat că obiectivul României este integrarea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest şi punerea sa pe drumul către aderarea la UE. “Dacă ne punem problema unirii, ne vom uni în familia europeană”, a spus Băsescu.

Fără Alianţă, Moldova nu are viitor

Vorbind despre miza referendumului constituţional de pe 5 septembrie şi alegerile generale din noiembrie, Mihai Ghimpu a spubliniat că 70% din bugetul ţării este constituit din veniturile provenite din Occident, “un ajutor acordat Alianţei pentru Integrare Europeană”. În acest context, “Republica Moldova nu are viitor fără Alianţă. Cine sparge Alianţa îşi asumă sărăcirea Republicii Moldova”, a declarat Ghimpu. Situaţia economică a ţării este gravă, preşedintele declarând că aplicarea unor măsuri de austeritate este imposibilă. “Nu mai avem de unde tăia”, a spus Ghimpu.

Geoană şi Patriciu în varianta de Chişinău

Preşedintele Mihai Ghimpu a ocolit un răspuns la întrebarea HotNews legată de marele scandal politic provocat în Moldova, cu puţin înaintea referendumului constituţional şi al alegerilor generale, de implicarea omului de afaceri Vlad Plahotniuc în finanţarea Partidului Democrat, membru al coaliţiei de guvernare, şi a liderului său, prezidenţiabilul Marian Lupu. Afacerile lui Plahotniuc au prosperat în timpul regimului Voronin, după cum prosperă şi acum şi aduc aminte de sponsorizarea oferită de Dinu Patriciu atât PSD, cât şi Alianţei D.A., în 2004, scrie presa de la Chişinău.

Marian Lupu, văzut deseori ca un cal troian al comuniştilor în cadrul guvernării, a admis că este prieten cu Plahotniuc, după ce în urmă cu un an a vorbit despre implicarea acestuia în jocurile murdare ale regimului Voronin. În acest context, analistul Petru Bogatu face referire la înfrângerea lui Mircea Geoană la prezidenţiale, după ce a recunoscut că l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vântu. Întregul scandal a fost iniţiat de acuzele aduse lui Plahotniuc de Sergiu Mocanu, nimeni altul decât tatăl celor doi tineri care s-au refugiat în 2009, timp de câteva luni, în incinta Ambasadei României la Chişinău, punând diplomaţia română într-o situaţie foarte delicată, cu puţin înainte de prăbuşirea regimului Voronin. Mocanu a fost consilier al lui Vladimir Voronin.

Plahotniuc este unul dintre gestionarii unei investiţii româneşti lăudate de preşedintele Băsescu, Petrom-Moldova. Agenţia rusă Rosbalt îl situează pe locul doi în topul celor mai bogaţi afacerişti de peste Prut, cu o avere de două miliarde de dolari. Presa moldoveană l-a numit “cardinalul din umbră” al comunistului Vladimir Voronin, căruia i-ar gestiona afacerile. Plahotniuc a declarat că pe Voronin l-a cunoscut chiar la Cotroceni, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, în 2002, când abia devenise preşedinte al Petrom-Moldova.

Sursa: cotidianul.ro