Dupa ce in seara seara zilei de 9 martie, liderii AIE, alianta democratica de guvernamant din Moldova, au decis adoptarea unei noi Constituţii prin referendum care sa aiba loc până pe 16 iunie anul current, premierul Vlad Filat a facut unele precizari, citate de UNIMEDIA:

„În cadrul Constituţiei actuale avem reglementări concrete, care prevăd obligativitatea dizolvării Parlamentului dacă acesta nu a ales preşedintele statului. În cazul care apare o nouă Constituţie, apar şi noi reglementări - deci o nouă situaţie. Noi avem o situaţie când putem evita alegerile anticipate”. Declaraţia a fost făcută de către premierul Vlad Filat, azi 10 martie.

Premierul a menţionat că decizia la care au ajuns liderii Alianţei pentru Integrare Europeană a fost luată prin discuţii, dialog, ajungând, în cele din urmă, la un compromis.

Făcând referire la declaraţiie Ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, precum că textul noii Constituţii trebuie semnat de către toţi deputaţii din Parlament, premierul a specificat că „în condiţiile când AIE are deja o decizie privind reforma constituţională nu mai este nevoie să convingem toţi deputaţii, dar majoritatea cetăţenilor, care vor trebui să asigure prin vot adoptarea noii Constituţii”.

Potrivit sursei, cetăţenii vor fi informaţi şi consultaţi cu privire la conţinutul noii Legi Supreme, iar toate ajustările normelor, care vor fi făcute, vor fi legiferate de către organele internaţionale competente.

BasarabiaLaZi aminteste faptul ca opozitia comunista a reactionat dur la decizia Aliantei de a nu organiza alegeri anticipate, amenintand cu boicotarea activitatii parlamentare.

BasarabiaLaZi

Premierul Moldovei Vlad Filat a declarat pentru presă azi, 10 martie, că din cei 360 km de sârmă ghimpată de la frontiera cu România au mai rămas doar 30 km, făcând referință la raportul despre demonatea sârmei din dimineaţa zilei de astăzi.

Premierul a declarat anterior că „nu trebuie să uităm niciodată de acest gard de sârmă ruşinos, care ne desparte de Europa şi să nu admitem ca astfel de garduri să mai apară pe viitor”. Filat a mai promis că până la finele lunii martie va fi scoasă în totalitate sârma ghimpată de la frontiera cu România.

UNIMEDIA aminteşte că lucrările de demontare a sârmei ghimpate de pe frontieră au început în primele zile ale lunii februarie 2010.

Sursa: UNIMEDIA

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi ar putea deschide o filiala in orasul Ungheni din R. Moldova, comunica Agentia DECA-press.
Ideea de a deschide la Ungheni o filiala a universitatii iesiene a fost avansata de Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi.
„Ideea, desi nu este una noua, este extraordinar de buna”, a remarcat in context Alexandru Ambros, primarul orasului Ungheni.
Ambros a dat asigurari ca autoritatile vor examina cu atentie toate propunerile si vor incerca sa gaseasca varianta optima pentru un local destinat activitatii institutiei respective.
„Este logic ca la Ungheni, care se afla la o distanta de doar 15 kilometri de Iasi, sa activeze o filiala a unei universitati iesene”, a mai spus primarul, citat de „Expresul de Ungheni”.
Amintim ca, in anii 2000-2001, s-a mai facut o tentativa de a deschide o filiala a unei universitati din Bucuresti la Ungheni, dar, din cauza numarului foarte mic de doritori, s-a renuntat.

Sursa: DECA-press

Un exemplu recent e şi cel al acordului privind micul trafic de frontieră. Abia intrat în vigoare, a provocat imediat reacţii inflamate, catastrofiste la Chişinău, pe alocuri chiar ofensatoare la adresa României. Presa a sărit furioasă în capul Bucureştiului, nu numai absolvind de orice vină Chişinăul, ci chiar prezentându-i pe liderii AIE drept nişte victime inocente ale politicienilor dâmboviţeni „făţarnici şi perfizi”. Funcţionarii moldoveni erau înfăţişaţi drept nişte romantici ai cauzei naţionale căzuţi pradă unor lupi ai conjuncturii româneşti şi general europene.

Pe celălalt mal al Prutului se aud strigăte de groază în faţa posibilei invazii a basarabenilor din stepele mongole.

Îngeri şi demoni

Când Chişinăul dă dovadă de nesimţire, de bădărănie, sunt vinovaţi românofobii, agenţii imperiali, nostalgicii, cosmopoliţii, iar când un birocrat sau un politician român ne strică dispoziţia, e vinovată întreaga naţiune română. Noi pretindem să ni se ierte totul, să fim trataţi ca nişte fii rătăciţi sau ca nişte convalescenţi, în schimb ne simţim obligaţi să nu iertăm nimic din ceea ce ne vizează personal.
Orice greşeală, orice neînţelegere, orice lapsus le ridicăm imediat la nivel de catastrofă panromânească, orice piedică ocazională o transformăm în problemă globală cu clarificări dramatice, cu crize de gelozie, cu referinţe obligatorii la anul 1940.

Alb şi negru

Or, realitatea nu e deloc atât de clar colorată: albă pe partea stângă a Prutului, şi neagră pe partea dreaptă. În cazul dat, trebuie să spunem sincer că, din anumite considerente, s-a creat în RM o aşteptare mult prea disproporţionată în legătură cu acest acord. Poate fiindcă a fost „proiectul de suflet” al liderilor noştri, ne-am autoamăgit sau ne-am lăsat amăgiţi şi acum arătăm cu degetul în altă parte. Şi noi, presa, am contribuit la supralicitarea temei respective, făcând jocul celor care adunau capital politic, crezând la modul serios în toate promisiunile, interpretând greşit prudenţa exprimată de unii funcţionari de la Bucureşti, dar şi de la Bruxelles.

Dacă ne-am fi dat silinţa să citim acordul semnat de Filat şi Boc, am fi văzut că, înainte de a deveni „mic traficant de frontieră”, cetăţeanul RM va trebui să prezinte nişte documente. Că noi nu ne-am interesat - e o scăpare din partea presei, că autorităţile noastre nu au avut grijă să negocieze aceste condiţii - e semn de neglijenţă, e lipsă de responsabilitate în activitatea lor. Premierul Filat, de altfel, a reacţionat în mod adecvat la situaţia creată, dispunând ca miniştrii Catan, Leancă, Olenic „să se întrunească şi să găsească soluţii pentru simplificarea procedurii de obţinere a permisului de mic trafic la frontieră. „Am fost azi la consulat şi mi-am dat seama că mai avem de muncit”, a declarat Filat la şedinţa guvernului. El nu a spus că „partea română” are de lucru.

Între zis şi făcut

Noi cu toţii mai avem de lucru, cei de aici şi cei de dincolo de Prut. Ambele părţi trebuie să se implice să scoată barierele existente, ca peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova să poată circula liber în România.

Fără să se simtă „trădat” ca în 1940, Filat i-a telefonat premierului României Emil Boc şi acesta, la rândul său, nu s-a supărat deloc, ci a mandatat Ministerul Afacerilor Externe să emită un nou formular simplificat de obţinere a permisului de mic trafic la frontieră. Asta nu înseamnă că, de azi înainte, totul e rezolvat, că trebuie să abandonăm tema. Între zis şi făcut e o distanţă la români, nu numai la cei din Bucureşti. S-ar putea că această distanţă să fie pe malul Bâcului chiar mult mai mare.
Dar e o dovadă că e posibilă şi o altă abordare, că e bine ca, înainte de a da vina pe funcţionarii de la Bucureşti, să nu uităm să-i deranjăm şi pe cei de la Chişinău. Ca măcar să fie la curent cu problemele noastre.

Egoismul fără frontiere

În general, egoismul nostru în relaţiile cu România nu are limită. Îi cerem ca ea să ne dorească mai mult decât o dorim noi pe ea. Şi ar fi natural într-o măsură oarecare, dar să nu exagerăm. Unii i-ar cere Bucureştiului să renunţe la UE de dragul Basarabiei. Ca să nu mai vorbim despre spaţiul Schengen.

Pe de altă parte, ne e greu să înţelegem că Basarabia a devenit un factor politic la Bucureşti, cu toate plusurile, dar şi minusurile ce derivă de aici. Pretindem dreptul de a ne implica în viaţa politică din România, dar nu ne place să suportăm şi consecinţele, nu totdeauna plăcute ale acestei implicări. Dacă ai intrat în horă, trebuie să te aştepţi că poţi fi călcat pe picior, dacă te implici într-o bătaie (politică), trebuie să te aştepţi că ai putea fi lovit de cineva. Perioada duioasă, când abia ne revăzusem, când ne cunoşteam doar de la distanţă, a trecut. Făcând abstracţie de aspectul juridic al chestiunii, faptul că un istoric ca Florin Constantiniu ajunge să le ceară basarabenilor să se abţină de la participarea la vot în alegerile din România sugerează că relaţiile noastre necesită o clarificare sau cel puţin o discuţie. Noi însă nu discutăm, ci trimitem reproşuri şi chiar sudălmi peste Prut.

Autor: Nicolae Negru, analist

Sursa: jurnal.md

Formația Sunt Stroke Project & Olia Tira (piesa Run Away) vor reprezenta R. Moldova la concursul european de muzică Eurovision din acest an.

Acest lucru a fost decis de votul cumulat al juriului și cel al telespectatorilor moldoveni, care au putut să urmărească finala națională a Eurovision în cadrul unui concert televizat, difuzat în seara de sambata de televiziunea publică.

Potrivit televoting-ului, cele mai multe puncte le-au acumulat Sun Stroke Project & Olia Tira (12pct.), Millenium(10 pct.) și interpreta Cristina Croitor (8 pct.). În cazul juriului, punctajul maxim a fost acordat în ordine după cum urmează: 8 puncte - Boris Covali, 10 puncte - Pasha Parfenii, 12 puncte - Sun Stroke Project & Olia Tira.

Va prezentam mai jos videoclipul piesei ce va reprezenta Moldova la Eurovision 2010:

Am lăsat să treacă măcar câteva ore pentru a medita puţin asupra scopului și sensului Congresului PNL. Ideea conform căreia Antonescu ar fi vrut să-i tragă pe linie moartă pe Tăriceanu și Orban a fost singura lansată de unii analiști și adversari ai președintelui PNL. Dar e o ipoteză prea umflată. Mai ales la cât de zâmbitor și relaxat era Orban la final. Iar Tăriceanu nu a lăsat niciun moment impresia că l-a atacat pe Antonescu pentru a obține ceva pentru sine.

În realitate, singura miză reală a fost cea de imagine. Un exercițiu de PR pentru ca Antonescu să recupereze din terenul pierdut în fața lui Victor Ponta după Congresul PSD, în lupta pentru titlul neoficial de lider al opoziției. Și aș zice că a reușit.

Recapitulând în viteză ultimii 20 de ani se poate constata că delimitările ideologice de stânga, de dreapta, de centru au avut o prea mică importanță în opțiunea electoratului. Ceea ce a contat cel mai mult a fost figura liderului partidului. Și autoritatea (nu populismul) pe care o inspiră. Iar Antonescu a câștigat (în mentalul colectiv, dar și faptic) această autoritate. Poate că Victor Ponta o fi părând mai tânăr și spălat decât colegii lui de partid, dar are de tras la greu din cauza imaginii de pupil al lui Năstase și Iliescu. Bașca Mitrea și Mazăre.

Amănunt deloc de neglijat, singurul care i-ar fi putut face rău lui Antonescu (din punct de vedere al imaginii), Dinu Patriciu, a stat cât ca putut de discret în banca lui. Și niciun moment nu a apărut în vreun cadru de televiziune în apropierea lui Crin. Asta în timp ce Năstase s-a poziționat imediat ce s-au anunțat rezultatele votului de la PSD în umbra lui Ponta, iar Ion Iliescu a fost primul care l-a sunat.

Și Năstase și Iliescu nu atât prin ceea ce reprezintă ei îl trag înapoi pe Ponta, cât prin ideea că e un lider care are nevoie de susținere. De proptele. Previzibilitatea cu care Antonescu s-a impus în propriul partid, lipsa oricărei umbre în preajmă și scorul categoric cu care a câștigat alegerile sunt principalele atu-uri ale președintelui liberal. Iar discursul lui pare destul de bine dozat - popular dar, în același timp, oprindu-se exact la limita care l-ar face prea strident și dizgrațios pentru urechile mai sensibile și spălate.

Congresul PNL de ieri a reușit astfel ceea ce nu a reușit congresul de anul trecut: să-l lanseze cu adevărat pe Crin Antonescu. Restul dezbaterilor (despre cât e de democratică procedura votului pe liste, despre marginalizarea lui Tăriceanu ori Orban, despre mazilirea lui Cataramă, despre ideologie etc.) sunt finețuri care au relevanță pentru cel mult 1% dintre românii care își exercită votul. Discuții cu băieții la o bere.

Sursa: realitatea.net

Lilia Ceban, alaturi de familie
Foto: adevarul.ro

Povestea zguduitoare a unei femei din Republica Moldova face inconjurul Romaniei. Tanara cu dizabilitati de vorbire, stabilita de 10 ani la Buzau, sustine ca este impusa de autoritati sa intoneze imnul tarii vecine pentru a obtine cetatenia romana.

Lilia Ceban s-a stabilit la Buzau dupa ce l-a cunoscut pe Marian Raicu, actualul sau sot, un buzoian din comuna Galbinasi care sufera de acelasi handicap de vorbire si auz.

Femeia, in varsta de 35 ani, si-a depus actele pentru obtinerea cetateniei romane. Acum este pe punctul de a o primi, dar are o grava problema de sanatate care o impiedica sa devina cetatean roman cu acte in regula. Femeia este surdo-muta si spune ca acest lucru o impiedica sa intoneze imnul Romaniei, “Desteapta-te romane!”, asa cum prevede legislatia.

Lilia se plange ca dupa nenumarate demersuri pe care le-a facut la Ambasadele Romaniei si Moldovei, i s-a spus in final ca, pe langa plata unei taxe pentru a dobandirea cetateniei, ar mai trebui sa cante si imnul de stat.

Speriata ca ar putea pierde banii achitati pana acum, femeia, care traieste din pensia de mizerie a sotului, nu mai are curajul sa intre in comisie.

“Mi-au tot spus ca se rezolva, sa mai astept si sa am rabdare, dar oricum, la finalul demersurilor, ar trebui sa intonez si imnul Romaniei. Sufar foarte mult pentru ca de 10 ani nu mi-am vazut familia. Imi este teama sa mai depun actele pentru ca as putea pierde banii pe taxa” povesteste Lilia, prin intermediul unui traducator mimico-gestual, pentru cotidianul romanesc Adevarul.

Unica solutie pentru Lilia acum pare a fi modificarea legislatiei.

“Am fost cu ea anul trecut la Camera Deputatilor, dar din nefericire in calea obtinerii cetateniei sta povestea cu intonarea imnului de stat. Ni s-a spus ca singura sansa pentru a obtine cetatenia este de a se modifica acel articol de lege si ca se vor face demersuri catre ministrul Justitiei. De atunci si pana acum n-am auzit sa se schimbe legea”, spune Ionica Tarau, sefa Asociatiei 1 iunie din Buzau.

Avocatul Lucian Salcutan o sfatuieste, totusi, sa-si mai incerce o data norocul.

“Daca se refuza o astfel de cerere pe motiv ca nu ar putea intona imnul, este un caz grav de abuz. Exista o diferenta intre persoanele sanatoase si cele care sufera de un asemnea handicap. O pot reprezenta, fara bani, daca va intampina probleme”, a promis avocatul.

Sursa: ADEVARUL

Antrenorul roman Gabi Balint a debutat victorios pe banca tehnică a naţionalei de fotbal a Republicii Moldova. Într-un meci amical, disputat miercuri, 3 martie, în Antalya, Turcia, Moldova a învins Kazahstanul, scor 1-0, transmite Info-Prim Neo.

Tricolorii basarabeni au dominat jocul, creându-şi mai multe ocazii de gol. Cea mai importanta dintre acestea a fost ratatată de Alexandru Epureanu, marcatorul singurului gol, în repriza secundă.

Kazahstan - Moldova 0-1

Marcator: Epureanu (65)

Kazahstan: Sidelnikov, Irismetov, Rojkov, Kislitsin, Avercenko, Hijnicenko (Finoncenko 90), Karpovici (c), Kukeev (Abdulin 78), Nurgaliev, Logvinenko, Erbes (Skoryh 86)
Antrenor: Bernd Storck

Moldova: St.Namaşco (Gaiduchevici 90), Armaş, Boreţ (Bolohan 89), Golovatenco, Epureanu (c), Ţîgîrlaş, Cebotaru (Onica 86), Bugaiov (Gorceac 89), Doroş (V.Andronic 72), Savinov, Golban (Suvorov 46)
Antrenor: Gabi Balint

Arbitru: Vladislav Bezborodov (Rusia)
Eliminat: Logvinenko (75)
3 martie. Antalya. Stadionul Ataturk. Spectatori: 200.
Următorul meci amical Moldova îl va disputa pe 11 august acasă în compania echipei similare a Georgiei.

Sursa: Info-Prim Neo.

Ţara central-asiatică poate utiliza infrastructura românească pentru exportul petrolului şi gazelor în Vest. Preşedintele Traian Băsescu şi omologul său kazah, Nursultan Nazarbaev, au convenit realizarea unei noi rute de transport al petrolului şi gazelor prin Marea Caspică.

Utilizarea infrastructurii româneşti este o bună oportunitate pentru accesul pe pieţele din Uniunea Europeană a Kazahstanului, a declarat marţi preşedintele României, Traian Băsescu, aflat într-o vizită oficială în statul caspic.

„România înţelege necesitatea Kazahstanului de a avea oportunităţi de export în Uniunea Europeană. Aceasta este o piaţă uriaşă, de 500 de milioane de consumatori. În acest sens, suntem gata să colaborăm cu Kazahstanul pentru ca acest stat să poată folosi infrastructura românească. Este o oportunitate uriaşă pentru Kazahstan pentru a-şi asigura accesul spre pieţele europene”, a spus Băsescu.

Întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu omologul său kazah, Nursultan Nazarbaev, are o semnificaţie mult mai adâncă decât o strângere de mână şi două zâmbete. Dincolo de aceste declaraţii stă oportunitatea României de a se afirma pe harta statelor care au un cuvânt de spus în politica economică regională. Kazahstanul, ca şi alte state caspice, este un important izvor de resurse energetice, iar Europa, un mare energofag. România se află la confluenţa acestor două lumi şi poate juca o carte importantă, asumându-şi un rol activ de pod energetic.

Liantul dintre cerere şi ofertă

„România ar avea foarte multe de câştigat dacă se va afla pe o rută de hidrocarburi. Pe lângă veniturile importante din taxele de tranzit, ţara noastră va căpăta o poziţia strategică şi întregul dialog se va purta prin intermediul României”, ne-a declarat consultantul financiar Aurelian Dochia. Astfel, petrolul şi gazele din Kazahstan pot fi aduse prin conducte până la ţărmul georgian al Mării Negre, de unde vor fi preluate de petroliere. Gazele vor fi lichefiate la Batumi şi transportate pe mare la Constanţa. În portul românesc va exista o instalaţie de delichefiere, de unde gazele vor pleca spre Europa.

În ceea ce priveşte transportul ţiţeiului, acesta va veni tot pe mare până la Constanţa, de unde va fi transportat spre consumatorii europeni prin viitoarea conductă PEOP (Pan European Oil Pipeline, numită şi Constanţa-Trieste). Kazahii au arătat în repetate rânduri disponibilitatea de a participa la acest proiect atât în calitate de furnizori de ţiţei, cât şi de finanţatori.

Cam aşa va arăta noua versiune a drumului european al mătăsii, care a devenit în secolul al XXI-lea drumul resurselor energetice. Mutarea făcută de compania kazahă KazMunaiGaz în 2007, când a cumpărat grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu, a anticipat această poziţionare strategică a României. Anul trecut, KazMunaiGaz a adus din Kazahstan 2,4 milioane de tone de ţiţei pentru a fi procesate la Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol, iar cantitatea va creşte pe măsura modernizării rafinăriei.

Principal furnizor al Nabucco

În opinia academicianului Ionuţ Purica, vizita lui Băsescu în Kazahstan nu este întâmplătoare în această perioadă, imediat după ce Gazprom a invitat România să facă parte din South Stream, concurentul proiectului Nabucco. „Avem acum oportunitatea de a face parte din ambele proiecte şi este normal să mergi să vezi ce surse ai”, a arătat Purica, amintind faptul că statele caspice sunt principalii furnizori pentru Nabucco.

A noua ţară din lume

Kazahstanul este situat în extremitatea estică a Europei, lângă Rusia şi China, având o coastă importantă a Mării Caspice. Este a noua ţară din lume ca suprafaţă, iar populaţia depăşeşte cu puţin 16 milioane de locuitori. Din cauza reliefului de stepă semideşertică, este una dintre cele mai puţin populate ţări, cu aproape şase locuitori pe kilometru pătrat. În perioada 2000-2008, PIB-ul Kazahstanului a crescut cu 9-10%. Anul trecut, creşterea economică a statului caspic a fost de 1,1%, iar pentru acest an este estimată o majorare de 1,5% - 2%.

2,4 milioane de tone de ţiţei kazah au fost importate anul trecut în România.

Ce oferă Kazahstanul

Ca stat ex-sovietic, relaţiile dintre Kazahstan şi Rusia stau bine din punctul de vedere al cifrelor, schimburile comerciale dintre cele două ţări fiind de peste trei miliarde de dolari anual. La finele anului trecut, Kazahstanul, Rusia şi Belarusul au ajuns la un consens privind formarea unui spaţiu economic unic înainte până în 2012 şi au hotărât să ia toate măsurile necesare pentru introducerea înainte de 1 iulie 2010 a taxei vamale unice. Totuşi, aversiunea pe care o au faţă de Rusia majoritatea ţărilor desprinse din fosta URSS nu a ocolit nici Kazahstanul.

Faptul că ţin să participe la proiecte de transport al hidrocarburilor spre Europa care ocolesc Rusia este principala dovadă în acest sens.

Zăcământul Kashagan din Kazahstan, cea mai mare descoperire de ţiţei şi gaze din ultima decadă, cu rezerve comerciale estimate la 16 miliarde de barili, a atras în statul caspic cele mai importante nume din industria petrolieră mondială: Eni, BG Group, BP, Statoil, ExxonMobil, Shell şi Total. După începerea producţiei, în 2014, acest zăcământ va aduce un plus de 50 de milioane de tone de ţiţei anual. Şi Petrom, cea mai mare companie românească, are licenţe de explorare şi exploatare în cinci perimetre petroliere în acest stat.

Statistic, Kazahstanul are rezerve dovedite de 1,82 de trilioane de metri cubi de gaze, ceea ce echivalează cu 1% din rezervele mondiale. potrivit unui raport al pieţei mondiale de hidrocarburi la finele anului 2008, realizat de BP. La producţia actuală, aceste resurse sunt suficiente pentru următorii 60 de ani.

La capitolul petrol, statul central-asiatic reuneşte 3,2% din rezervele dovedite la nivel global, respectiv 39,8 de miliarde de barili, suficiente pentru încă cel puţin 70 de ani.

Opinia specialistului

Răzvan Buzatu expert în Afaceri Europene

Drumul petrolului, din Asia Centrală în Occident

Chiar dacă relaţiile diplomatice ale României cu Republica Kazahstan au început încă din 1992, nu au fost înregistrate evoluţii semnificative deoarece interesul naţional al României nu cuprindea, la momentul respectiv, o viziune care să aibă în vedere şi noile state independente din Asia Centrală. Interesele strategice ale României în Kazahstan au început practic odată cu perspectivele de începere a construirii conductei de petrol Constanţa-Trieste în anul 2002, cu posibila finalitate în 2012, şi a conductelor de gaze şi de petrol Azerbaidjan-Georgia-România. Acestea sunt legate de transportul de gaze şi de petrol de la câmpurile de hidrocarburi Tengiz şi Atyrau din Kazahstan.

Traseul porneşte apoi de la portul Aktau din Marea Caspică, ajungând la portul Baku din Azerbaijan. De aici conductele vor traversa Caucazul până la Marea Neagră, apoi rutele de transport vor uni portul de tranzit Batumi din Georgia portul românesc Constanţa. Prin portul Constanţa, România devine punct strategic pentru Balcanii de vest şi pentru Italia, pentru că gazele şi petrolul vor fi transportate prin Serbia, Croaţia, Slovenia către Trieste, în Italia. Mai departe, petrolul va fi transportat prin conducta Transalpină care leagă Italia de Austria şi Germania.

Ni se deschide uşa către două posibilităţi de a transporta gaze şi petrol prin România şi poate să fim mai puţin dependenţi de gazele ce vin direct de la ruşi prin intermediul conductei Soyuz, ce trece prin Republica Moldova. În prezent, România importă de la ruşi 25% din necesarul de gaz, procent care va creşte în viitor din cauza opţiunilor restrânse şi greu de materializat în materie de transport direct de la alţi furnizori.

Succesul vizitei Preşedintelui Băsescu în Kazahstan va depinde şi de relaţia pe care acesta şi-a construit-o instituţional de-a lungul a doi ani de când Preşedintele Nursultan Nazarbaev a vizitat România. România a susţinut Kazahstanul pentru Preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, ţară care a şi preluat mandatul începând din ianuarie 2010. Faţă de proiectele de conducte menţionate mai sus, România poate oferi Kazahstanului, prin intermediul portului Constanţa, deschidere către piaţa mult dorită a ţărilor din vestul Europei.

Sursa: ADEVARUL