De la 1 iulie, partidele vor începe să primească bani din bugetul de stat pentru diferite cheltuieli, cum ar fi: promovarea imaginii, întreţinerea sediilor, cheltuieli protocolare etc.

În scurt timp, Moldova va purcede la realizarea uneia dintre cele mai importante reforme privind activitatea partidelor - finanţarea acestora din bugetul de stat. Procedura respectivă este prevăzută de noua Lege a partidelor, care a intrat în vigoare de mai bine de un an. Însă, atunci s-a decis că partea „financiară” a Legii să intre în vigoare din 1 iulie 2009, adică atunci cînd se vor cunoaşte deja rezultatele alegerilor parlamentare.

Deşi nimeni încă nu vorbeşte la modul concret despre sumele pe care le va primi fiecare partid, revista noastră ( F&B PROFIT - n.r.) a decis să efectueze o evaluare proprie în acest sens, pornind de la prevederile Legii şi anume că anual pentru finanţarea partidelor se vor aloca 0,2% din buget, jumătate din sumă urmînd să fie distribuită formaţiunilor politice în baza rezultatelor acumulate în alegerile locale generale, iar cealaltă jumătate în baza rezultatelor alegerilor parlamentare. Desigur, calculele noastre nu sînt oficiale şi s-ar putea înregistra chiar şi unele devieri de la cifrele care ulterior vor fi anunţate de autorităţile responsabile, dar, vorba ceea, încercarea vină nu are.

La calculul nostru am luat drept bază veniturile bugetului de stat în mărime de 17 mlrd. lei, care sînt prevăzute în bugetul-2009 (este prea puţin probabil că, în condiţii de criză, această cifră ar putea fi mai mare în bugetul-2010). Aceasta înseamnă că pentru necesităţile partidelor în anul viitor vor fi alocate 34 mil. lei, iar în anul curent, deoarece finanţarea este prevăzută din a doua jumătate, circa 17 mil.

La efectuarea calcului nostru am folosit următoarea schemă: 1) în cazul alegerilor locale, am adunat cele trei cifre procentuale obţinute de fiecare partid (consilieri raionali şi municipali, consilieri orăşeneşti şi săteşti, primari) după care le-am împărţit la trei şi am obţinut procentul mediu şi, în dependenţă de acesta, am atribuit fiecărui partid partea ce-i revine din jumătate din suma prevăzută în buget; în cazul alegerilor parlamentare am împărţit jumătatea din suma prevăzută în buget rămasă (17 mil. lei) la cei 101 deputaţi (la un deputat revine 168,3 mii lei anual) şi am înmulţit la numărul de mandate ce au revenit fiecărei formaţiuni.

De menţionat că, cel mai greu a fost de calculat suma ce revine fiecărui partid în baza rezultatelor alegerilor locale. Aceasta pentru că multe partide au acumulat un procentaj mic şi, conform legislaţiei în vigoare, nu pot pretinde la finanţare din buget, iar altele au fuzionat ulterior cu alte formaţiuni şi astfel au pierdut dreptul de a pretinde la bani publici (spre exemplu, PSL sau PSDM).

La prima etapă, am calculat cîţi bani revin fiecărui partid în baza rezultatului propriu, iar la a doua etapă - în contul formaţiunilor care au acumulat un procentaj neînsemnat. Astfel, potrivit calculelor noastre, PD ar urma să primească în total 2,033 mil. lei (1,615 în baza rezultatului propriu şi 418 mii în contul partidelor cu un procentaj mic care nu vor primi bani de la buget); PCRM - 7,425 mil. lei (5,899 mil. şi, respectiv, 1,526 mil.); AMN - 3,680 mil. lei (2,924 mil. lei şi 756,8 mii lei); PPCD - 1,655 mil. lei (1,315 mil. lei şi 340,5 mii lei); PL - 594,8 mii lei (472,6 mii lei şi 122,2 mii lei); PPR - 535 mii lei (425 mii lei şi 110 mii lei); PSD - 892,3 mii lei (708,9 mii lei şi 183,4 mii lei). În total, în baza rezultatelor alegerilor locale, potrivit calculelor noastre, partidele vor primi 16,8 mil. lei. Diferenţa de 200 mii lei poate fi trecută în contul faptului că unele cifre le-am rotungit, iar altele le-am stabilit cu aproximaţie, în special atunci cînd am distribuit partidelor cu pondere banii rămaşi de la partidele cu pondere mai mică.

În baza rezultatelor alegerilor parlamentare din 2009, PCRM ar urma să primească 10,09 mil. lei, PL - 2,524 mil. lei, PLDM (care nu are nimic în baza alegerilor locale, deoarece atunci nici nu exista) - 2,524 mil. lei şi AMN - 1,851 mil. lei.

Dacă e să sumăm cifrele pentru alegerile locale din 2007 şi cele parlamentare din 2009, am obţine următorul tablou: PCRM va primi cel mai mulţi bani din buget - 17,515 mil. lei, pe locul doi s-ar plasa AMN cu 5,531 mil. lei, urmat de PL - 3,118 mil. lei, PLDM - 2,524 mil. lei, PD - 2,033 mil. lei, PPCD - 1,655 mil. lei, PSD - 892,3 mil. lei şi PPR - 535 mii lei. În total, potrivit calculelor noastre, opt din cele 28 de partide din Moldova vor incasa din buget, începînd cu anul viitor, circa 33,8 mil. lei. În acest an, evident, suma va fi în jumătate - 16,9 mil. lei, deoarece e vorba doar de a doua parte a anului. Important acum va fi ca partidele să demonstreze în practică că merită aceşti bani, luaţi din buzunarul contribuabilului de rînd.

Ce bani, în afară de cei din buget, vor mai folosi partidele?

În afară de cotizaţiile membrilor, ele vor avea dreptul la donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, cu condiţia că acestea sînt din ţară şi se efectuează în condiţii de maximă transparenţă şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Legea interzice finanţarea partidelor din exterior. Totodată, un partid nu va putea avea venituri anuale provenite din donaţii în cuantum mai mare decît echivalentul a 0,1% din veniturile bugetului de stat pentru anul respectiv. O altă restricţie este ca o persoană fizică să nu facă donaţii partidelor în decurs de un an mai mari de 500 salarii medii lunare pe economia naţională stabilite pe anul respectiv, iar o persoană juridică - 1000. Partidele pot obţine, de asemenea, venituri şi din activitatea editorială, din activitatea legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi din alte activităţi economice ce rezultă direct din scopul prevăzut în statut.

Cum vor fi verificate partidele la capitolul cheltuieli financiare?

Fiecare partid va fi obligat să ţină Registrul donaţiilor, unde vor fi indicate toate sumele primite, de la cine au fost primite, cum au fost gestionate etc. În fiecare an, pînă la data de 31 martie, partidele vor prezenta rapoarte financiare. Pentru sumele primite din bugetul de stat, rapoartele vor fi prezentate la Curtea de Conturi, iar pentru donaţii şi alte venituri - la Ministerul Finanţelor.

Sursa: revista F&B PROFIT