Dupa 20 de ani de la adoptarea legilor prin care s-a revenit la alfabetul latin, iar Limba Romana a fost proclamata drept limba de stat, cetatenii Republicii Moldova inca mai vorbesc despre “problemele legate de limba si istoria” neamului nostru. Guvernarea din ultimii 8 ani a dus o lupta crancena impotriva valorilor nationale, impotriva a tot ce este romanesc, incercand sa promoveze o alta limba si o alta istorie, falsa, spun cei care au luptat in 1989 pentru ceea ce se contine intr-un singur cuvant - pentru Libertate.

Nici in acest an liderii Partidului Comunistilor nu au sarbatorit. Niciunul nu a depus astazi flori la monumentul lui Stefan cel Mare si nu si-au facut aparitia nici pe Aleea Clasicilor.

“In anul acesta ne pare tuturor rau ca aniversam aceasta sarbatoare in lipsa regretatului Grigore Vieru, dar sper, cu fiecare celula a mea, ca sarbatorim si in lipsa celor care au dus o lupta dura contra limbii romane si a neamului nostru, fara bolsevici si comunisti”, a spus, pentru Stirea Zilei, deputatul PLDM, Calin Vieru, fiul regretatului poet Grigore Vieru.

“Limba ne da certitudinea unui popor ziditor de istorie”, a declarat presedintele Uniunii Scriitorilor, Mihai Cimpoi. “Este o verificare, de fiecare data, unde am ajuns cu sensibilitatea unicului motiv care probeaza sanatatea noastra ca natiune”, l-a completat poetul Iulian Filip.

Ploaia nu i-a impiedicat pe oameni sa se adune in centrul capitalei pentru a sarbatori, in liniste, fara mare pompa, dar cu mari emotii “Limba noastra cea Romana”. De la ceremonie nu au lipsit liderii majoritatii parlamentare, care au venit impreuna, cu buchete de flori, la monumentul lui Stefan cel Mare, apoi au plecat pe Aleea Clasicilor, unde s-au inchinat celor care au pastrat si au promovat valorile noastre.

“Sarbatorim 20 de ani de la revenirea la adevar - la grafia latina si limba romana, care este la ea acasa, aici, in Republica Moldova. Limba reprezinta fundamentul oricarei natiuni si este important sa o pastram”, a spus, pentru Stirea Zilei, Vlad Filat, liderul PLDM.

“In urma izolarii limbii romane de catre imperiul sovietic, tarist, sute de ani ni s-a interzis sa invatam in limba materna, sa vorbim in limba romana. Au luptat sute de mii de oameni ca sa ajungem in ziua de azi. Imi amintesc cu cata dorinta si sacrificiu au venit, pe jos, din toate colturile republicii, ceea ce demonstreaza ca limba unui neam este foarte importanta”, a spus presedintele Parlamentului, liderul PL, Mihai Ghimpu.

“Sirul evenimentelor istorice a pornit cu aceasta zi in 1988, ca peste 3 ani sa se declare independenta Republicii Moldova. Importanta istorica a acestei zile rezida in trezirea constiintei acestui popor”, a spus, la randul sau, liderul PD, Marian Lupu.

“Un popor lipsit de limba poate disparea. De 20 de ani marcam aceasta sarbatoare, ne confirmam cine suntem, care ne sunt radacinile si suntem unicul popor poate care sarbatorim limba vorbita, dar aceasta zi a fost foarte importanta, pentru ca am fost supusi strivirii, disparitiei”, a spus liderul AMN, Serafim Urechean.

Dupa marea Adunare Nationala din 27 august 1989, in care sute de mii de moldoveni cerusera proclamarea limbii romane ca limba de stat si revenirea la grafia latina, pe 31 august Sovietul Suprem al republicii a votat legile care indeplineau aceste cerinte. Discutiile din Sovietul Suprem au avut loc intr-o atmosfera tensionata. Inca din 16 august incepusera greve ale muncitorimii rusofone impotriva decretarii limbii “moldovenesti” ca limba de stat, cerandu-se acordarea aceluiasi statut si limbii ruse. Conform informarii facute de Mircea Snegur in plenul Sovietului Suprem, 116 intreprinderi, cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intrasera in greva. Probabil, aceasta intrare in greva a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai buna a moldovenilor, care au venit in numar mare la “Marea Adunare Nationala”.

Sursa: stireazilei.md