„Noi, românii din Ucraina, trebuie să ne ajutăm singuri”

Ion Popescu, deputat în parlamentul de la Kiev şi aliat al lui Viktor Ianukovici, spune că grija lui Traian Băsescu pentru minoritatea română din Ucraina se vede doar în declaraţii.

Ion Popescu, deputatul de etnie română din parlamentul de la Kiev, a acordat EVZ un interviu în care vorbeşte despre lipsa de sprijin a autorităţilor de la Bucureşti şi despre încălcările drepturilor minorităţii române din Ucraina de către „puterea portocalie”. Deputat pe lista Partidului Regiunilor, el îl susţine în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale ucrainene pe Viktor Ianukovici, favorit în duelul electoral cu actualul premier, Iulia Timoşenko.

Dincolo de activitatea de deputat şi de cea de lider al Comunităţii Româneşti din Ucraina, Ion Popescu, care s-a născut într-o familie de români din raionul Storojineţ, este şi membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

EVZ: Care este situaţia drepturilor minorităţii române la finalul mandatului preşedintelui Viktor Iuşcenko?
Ion Popescu: Din punct de vedere al dreptului minorităţilor, Viktor Iuşcenko (actual preşedinte - n.r.) şi Iulia Timoşenko au fost mai naţionalişti decât cei de dreapta din România. S-a pus ideea ca, pe parcurs, şcolile să devină ucrainene. S-a ajuns la situaţia că avem sate unde nu există şcoală românească, deşi majoritatea este de 97%. Desigur că din cele 80 şi ceva de şcoli care au rămas în regiunea Cernăuţi după prăbuşirea sistemului sovietic, încă vreo 77 sunt curat româneşti. Încă vreo 12 sunt cu clase mixte ucrainene. Dar ceea ce n-a putut face Imperiul Austriac, ceea ce n-a putut face Imperiul Sovietic a început să facă puterea portocalie de la Kiev. Vă aduc un exemplu clar. Când Iuşcenko şi Timoşenko au venit la putere, strigau: fiecare se va ruga în biserica lui, fiecare îşi va învăţa copiii în limba în care va dori, fiecare se va adresa în administraţie în limba în care va dori. Am ajuns în situaţia în care, în regiunea Cernăuţi, unde în patru raioane locuiesc compact români, şefii administraţiilor nici nu ne cunosc limba.

În primul tur, românii l-au votat masiv pe Ianukovici

Sunteţi deputat al Partidului Regiunilor. Cum se vor schimba aceste lucruri dacă Viktor Ianukovici va câştiga alegerile?
Partidul Regiunilor e cel care a protestat deschis faţă de tendinţele de asimilare a minorităţilor în şcoală, faţă de ordonanţele date de Ministerul Învăţământului din guvernul Timoşenko. Sigur că românii, în primul tur, au votat masiv cu Ianukovici. În toate satele româneşti din raionul Storojineţ, în toate satele din Herţa, în toate satele româneşti sau moldoveneşti, cum se numesc, din Noua Suliţă şi în toate satele moldoveneşti din Odessa, toate satele româneşti din Transcarpatia s-a votat masiv pentru Ianukovici. Numai în satele în care există şcoală ucraineană, Timoşenko a câştigat. Unde avem şcoală românească şi biserică românească, am avut de câ ştigat.

Noi, românii, ungurii şi rusofonii am semnat cu Ianukovici un acord de colaborare. Noi votăm pentru Domnia Sa, iar el, ajungând preşedinte: a) anulează ordonanţele Ministerului Învăţământului care sunt discriminatorii faţă de grupurile lingvistice; b) unde locuiesc compact minoritari, în unităţile administrative, alături de limba de stat, va fi folosită şi limba minorităţilor respective, inclusiv în zona noastră, a limbii române; c) la alegerile locale, care vor avea loc în mai, în dependenţă de procentul pe care îl vom da acuma la alegerile prezidenţiale, vom primi locuri eligibile la consiliile raionale şi regionale; d) la formarea cadrelor în noua administraţie vor participa şi etnicii români, luându-se în considerare pregătitea profesională a fiecăruia.

La Kiev, Băsescu a discutat mai mult problema Georgiei

Preşedintele Traian Băsescu a menţionat, de curând, preocuparea privind drepturile minorităţii române din Ucraina…
Domnul Băsescu poate să reamintească, dar el reaminteşte asta din punct de vedere al funcţiei sale, de preşedinte al României. Dar noi, cei care trăim în Ucraina, în fiecare zi ne întâlnim cu problemele care există aici. Mai ales că, acum doi ani, domnul Băsescu a venit la Kiev şi trebuia să discute cu domnul Iuşcenko mai multe probleme, noi am abordat şi situaţia românilor din Ucraina, în schimb, s-a discutat mai mult problema Georgiei. Susţinerea Georgiei în conflictul cu Rusia. Nimic, nici un cuvânt nu s-a spus despre români. Una sunt declaraţiile făcute la Bucureşti şi alta se întâmplă la noi. Sperăm că, în viitor, aceste lucruri vor merge în altă direcţie. Aşa că noi, românii din Ucraina, trebuie să ne rezolvăm problemele singuri.

Politica externă a Ucrainei a fost dusă de naţionalişti

În presa de la Kiev, dar şi în parlament, au avut loc dezbateri din care reiese că România era văzută ca o ţară ostilă. De ce este România văzută aşa şi ce s-ar putea schimba în relaţia bilaterală, dacă Viktor Ianukovici ajunge preşedinte?
Relaţiile vor deveni mai pragmatice, inclusiv din punct de vedere economic. Din păcate, politica externă a Ucrainei a fost dusă de naţionalişti. Şi întotdeauna au căutat un duşman. Ba Rusia, ba România, ba Polonia. Întotdeauna, când situaţia economică e grea în ţară, se caută duşmani în afară. Sigur că dacă era vorba despre platoul continental se putea organiza un consorţiu mare, cu participarea României, a Ucrainei, ba chiar şi a agenţilor internaţionali, pentru a exploata acest platou. Dacă este vorba despre Canalul Bâstroe - trebuie văzute lucrurile şi prin prisma ecologică, dar şi prin prisma economică. Dacă se vorbeşte despre crearea locurilor de muncă, nu este obligatoriu să se creeze chiar lângă Canal. S-ar putea face o zonă economică liberă - Dunărea de Jos, unde ar putea veni investiţii, nu numai din România, dar şi din altă parte. Dacă şi populaţia ar avea acces la noi locuri de muncă şi zona s-ar dezvolta, atunci relaţiile dintre cele două ţări ar fi mai bune. De ce nu s-ar construi un pod peste Dunăre, pentru a face un coridor de transport în jurul Mării Negre?

A făcut România greşeli în relaţia cu Ucraina?
Greşelile au fost făcute în privinţa persoanelor pe care s-a mizat în Ucraina. S-a crezut că portocaliul de la Kiev e acelaşi cu cel de la Bucureşti. Nu este adevărat. Portocaliul de la Kiev este mai mult un naţionalist şi un mincinos.

ANUL PORTOCALIU

„În 2004, au existat, practic, două revoluţii“

Sunteţi încrezător într-o victorie a lui Viktor Ianukovici?
Un sondaj intern anunţat la nivelul partidului (luni - n.r.) ne arată o diferenţă între 12 şi 16 procente. În primul tur, pe 17 ianuarie, din 225 de circumscripţii electorale, Ianukovici a câştigat în 117, mai mult de 50%. Tendinţele sunt clare. În 2004, Ianukovici a câştigat alegerile, dar în urma evenimentelor portocalii, mulţi rusofoni au trecut de partea doamnei Timoşenko. Acum, marea majoritate a rusofonilor vor vota cu Ianukovici.

Ce s-a schimbat între momentul 2004, când Viktor Ianukovici era inamicul „revoluţiei portocalii”, şi azi, când a ajuns favorit la câştigarea alegerilor?
Nu a existat o „revoluţie portocalie”. S-a creat senzaţia unei „revoluţii portocalii”, pentru că portocaliii erau în zona centrală şi occidentală a Ucrainei şi inclusiv la Kiev. Există în acelaşi timp o altă revoluţie, de culoare alb-albastră, cu centrul la Doneţk, Odessa şi în alte zone, zone industriale. Practic, au fost două revoluţii. Comparând situaţia, când Ianukovici a plecat de la guvernare în 2004, a lăsat o creştere economică de 12%. După „revoluţia portocalie”, a început să scadă tendinţa. În situaţia în care ne aflăm azi, salariile au rămas îngheţate la nivelul lui 2008, iar preţurile au crescut de două ori. Aceste lucruri se simt.

Viktor Iuşcenko a spus că, atunci când a preluat puterea, a oferit mai multe drepturi, inclusiv cel la liberă exprimare. Putem pune în balanţă? Drepturile fundamentale sau nivelul de trai?
Bine, poate a început să se vorbească mai mult, dar cu mai puţină responsabilitate. Da, întradevăr, pe timpul lui Kucima (Leonid Kucima, fostul preşedinte - n.r.), care nu trebuie confundat cu Ianukovici (fost premier - n.r.), era un sistem semiautoritar. Structura executivă lucra de sus până jos, majoritatea parlamentului îl susţinea pe preşedinte. După ce a plecat Kucima, a avut loc reforma constituţională prin care, pentru prima oară în Ucraina, s-a format un guvern al coaliţiei majoritare.

Sursa: Evenimentul Zilei

In alta ordine de idei, in cadrul unui miting electoral, actualul premier al Ucrainei, Iulia Timosenko, a promis alegatorilor platoul continental al Marii Negre castigat de Romania, prin obtinerea revizuirrii deciziei Curtii Internationale de Justitie privind impartirea zonelor economice in Marea Neagra intre Ucraina si Romania.

“Platoul continental din Marea Neagra inseamna independenta noastra economica si politica, este puterea si competitivitatea statului nostru. Astfel, ma voi ocupa de refacerea dreptatii (…) fata de Ucraina”, a declarat Timosenko la Ternopol, in vestul Ucrainei, informeaza Mediafax, care preia Ria Novosti.

Timosenko promite alegatorilor sai nu doar ca va obtine acest lucru, in calitate de presedinte, dar si ca valorificand resursele din platoul continental al Marii Negre Ucraina isi va asigura necesarul de petrol si gaze pentru sute de ani.

In acest mod, Timosenko incearca sa mobilizeze electoratul nationalist ucrainean, in conditiile in care romanii din aceasta tara l-au sprijinit in turul intai pe contracandidatul ei.

Turul doi al alegerilor prezidentiale din Ucraina are loc duminica. Se vor confrunta premierul Iulia Timosenko si liderul Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, primii doi clasati la turul intai, desfasurat pe 17 ianuarie.

Colaj de BasarabiaLaZi