Chiar dacă acum un an autorităţile comuniste afirmau că Republica Moldova nu va fi afectată de criză, evoluţia principalilor indicatori macroeconomici demonstrează că influenţa acesteia este una mare.

Pentru a vedea în ce măsură criza îşi face simţită prezenţa în Republica Moldova, am studiat principalii indicatori macroeconomici, dar şi alţi indicatori relevanţi în acest sens. Am luat drept punct de reper statistica oficială, deşi în unele cazuri datele se referă la primul trimestru, în altele - la primele patru luni, iar în altele - la primele cinci luni. Oricum, acestea ne permit să schiţăm un tablou de ansamblu şi să tragem anumite concluzii importante în situaţia în care a ajuns republica.

Produsul Intern Brut

Anul 2009 este unul de cotitură pentru evoluţia PIB. Dacă în ultimii opt ani PIB a crescut constant cu 4-7% anual, apoi în primul trimestru din 2009 acesta înregistrează o scădere de 6,9%. În perioada de referinţă el a constituit doar 12,9 mlrd. lei. Scăderea PIB a fost determinată de reducerea industriei cu 24,2%, construcţiilor - cu 36,8%, vînzarea cu amănuntul - 4,3% etc.

Activitatea de comerţ exterior

În ianuarie-mai 2009, exporturile au totalizat $473,3 mil., ceea ce este cu 21,6% mai puţin decît în perioada similară a anului trecut. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat $256,9 mil. (-17,7%), deţinînd o cotă de 54,3% în totalul exporturilor (51,7% - în ianuarie-mai 2008). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 35,7% (39,9%) sau cu $168,8 mil. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au redus cu 29,8%, comparativ cu ianuarie-mai 2008.

În perioada de referinţă s-au redus exporturile de metale şi articole din metale (-82,9%), materiale textile şi articole din aceste materiale (-26,4%), produse minerale (-81,0%), produse alimentare, băuturi şi tutun (11,4%), articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare (61,4%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole din acestea (-46,4%), grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale (-31,2%) etc.

Totodată, a fost înregistrată creşterea exporturilor de produse vegetale (de 2,4 ori), care a atenuat diminuarea pe total a exporturilor cu 9%.

În ianuarie-mai 2009, importurile au totalizat $1238,1 mil., ceea ce este cu 34,5% mai puţin decît în perioada similară a anului 2008. Importurile din ţările UE au constituit $493,3 mil., ceea ce este cu 41,4% mai puţin decît în ianuarie-mai 2008, deţinînd o pondere de 39,8% în totalul importurilor (44,5% în ianuarie-mai 2008). Importurile de mărfuri din CSI au constituit $483,8 mil. sau cu 27,8% mai puţin faţă de ianuarie-mai 2008. Acestea echivalează cu 39,1% în totalul importurilor (35,5% în ianuarie-mai 2008).

În perioada de referinţă s-au micşorat importurile de produse minerale (25,8%), mijloace şi materiale de transport (-61,2%), maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-35,6%), metale comune şi articole din metale comune (-58,0%), produse chimice (-24,5%) etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în perioada de referinţă a fost de 38,2% faţă de 31,9% în ianuarie-mai 2008.

Politica bugetară

La 1 iulie, veniturile la bugetul de stat constituiau 6,1 mlrd. lei - cu 15% (1 mlrd. lei) mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 39,6% au constituit veniturile administrate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IPFS), iar 65,7% - veniturile administrate de Serviciului Vamal. Sarcina de colectare a veniturilor din partea IPFS a fost realizată în proporţie de 91,1%, iar de către Serviciul Vamal - în jur de 82,4%.

Cheltuielile din bugetul de stat s-au majorat pînă la 7,6 mlrd. lei şi reprezintă 77,4% faţă de indicii prevăzuţi pentru perioada respectivă. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost direcţionată spre achitarea obligaţiunilor sociale.

Moldova a efectuat plăţi externe în valoare de $31,8 mil. Pentru achitarea datoriei de stat interne au fost utilizaţi 340,2 mil. lei.

Veniturile bugetelor teritoriale s-au redus cu 103,8 mil. lei, în timp ce cheltuielile bugetare au crescut cu 134,1 mil. lei.

Guvernul a efectuat transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat în valoare de 574 mil. lei (+104,2 mil. lei).

Fondurile de asigurare obligatorie în medicină au perceput mijloace financiare în sumă de 566,8 mil. lei.

Activitatea industriei

În ianuarie-mai 2009, întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 8,688 mlrd. lei în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-mai 2008 a constituit 74,7% în preţuri comparabile. Scăderea producţiei industriale a fost determinată de reducerea producţiei în întreprinderile din industria extractivă cu 40,4%, industria prelucrătoare - cu 28,6%, sectorul energetic - cu 4,5%, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,7%, 23,9% si 0,6%.

Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată, în special, de către întreprinderile ce se ocupă de fabricarea de maşini şi echipamente - cu 55,1%; fabricarea încălţămintei - cu 51,3%; fabricarea hîrtiei şi cartonului - cu 50,3%; producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice - cu 50,3%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate - cu 47,0% etc.

În acelaşi timp, s-au înregistrat creşteri ale nivelului de producţie în următoarele domenii: producţia cărnii de pasăre (de 1,9 ori); fabricarea nutreţurilor gata pentru animale (de 1,7 ori); fabricarea săpunurilor, detergenţilor, a produselor de întreţinere (cu 39,3%); producţia de maşini şi aparate electrice (cu 32,8%) etc.

Producţia agricolă

Producţia agricolă în gospodăriile de toate categoriile, în ianuarie-martie 2009 a constituit în preţuri curente circa 1,019 mlrd. lei, constituind 103,7% faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 3,6% şi a producţiei vegetale - cu 6,9 %. Un rol semnificativ asupra ritmului de creştere l-a avut creşterea producţiei animaliere, a cărei pondere în producţia agricolă în trimestrul I a fost de 97 %.

Indicele preţurilor de consum

Indicele preţurilor de consum în iunie faţă de mai a constituit 99,7%, iar faţă de iunie 2008 - 99,2%. De la începutul anului preţurile s-au micşorat cu 1,8%. Scăderea preţurilor medii de consum cu 0,3 la sută a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele alimentare - cu 1,8 la sută şi de creşterea preţurilor la produsele nealimentare - cu 0,5 la sută şi a tarifelor pentru  prestarea serviciilor populaţiei  - cu 0,2 la sută. La majoritatea produselor şi serviciilor preţurile şi tarifele au rămas la nivelul lunii mai 2009.

Remunerarea salariaţilor

În ianuarie-mai 2009, salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2641,5 lei şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 11,5%. Salariul real în aceeaşi perioadă de timp s-a majorat cu 9,9%.

În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2296,4 lei şi a crescut faţă de aceeaşi perioadă  a anului trecut cu 23,3%, în sectorul real al economiei - 2845,3 lei şi a crescut cu 7,8 la sută fata de perioada similară a anului precedent.

În luna mai remunerarea medie a unui salariat a fost de 2745,8 lei. Comparativ cu luna mai a anului trecut a crescut  cu 10,0%.

În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2455,4 lei şi s-a mărit cu 19,9 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat  2913,8 lei şi a crescut cu 4,5%  faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Minimul de existenţă

În trimestrul I 2009 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1338,4 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul I 2008 cu 1,5%. Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vîrstă aptă de muncă - 1410,2 lei, şi în special bărbaţilor - 1496,9 lei. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1137,1 lei şi reprezintă 85,0% din valoarea medie pentru total populaţie.

Minimul de existenţă pentru copii reprezintă în medie 1258,5 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vîrsta copilului, de la 501,4 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an pînă la 1384,1 lei pentru un copil în vîrstă de 7-16 ani.

Din Chişinău pentru BasarabiaLaZi,

Igor Volniţchi

Preluare după  revista PROFIT la recomandarea autorului

*        *        *