Românii sunt persoane non-grata în R. Moldova. Accesul lor spre R. Moldova a fost practic stopat. Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a făcut ieri o declaraţie în care a cerut, repetat, Chişinăului „să înceteze abuzurile împotriva cetăţenilor români”.

Chişinăul acţionează după un tipar clasic

Aproape 300 de români nu au fost lăsaţi să intre în R. Moldova în perioada 26-29 martie, conform unui raport al Direcţiei Poliţiei de frontieră Iaşi. Printre cei întorşi din drum se numără delegaţii oficiale, artişti, istorici şi scriitori, care veneau la diverse evenimente organizate în Basarabia. Dar li s-a interzis accesul şi oamenilor obişnuiţi care veneau la rude.

„În 2005 (când au avut loc ultimele alegeri în R. Moldova - n.r.) s-au intensificat controalele, dar nu au fost aşa de multe cazuri ca acum. Este o situaţie fără precedent, înainte aveam doar cazuri izolate”, a declarat purtătorul de cuvânt al DPF Iaşi, Vasilică Tătaru pentru NewsIn. Cele mai frecvente motive imputate de vameşii moldoveni au fost lipsa unei invitaţii autentificată notarial, lipsa asigurării medicale, documente de călătorie deteriorate sau lipsa banilor. Dar au fost şi cazuri când unii dintre români au fost întorşi din drum pe motiv că nu aveau acte care să arate că nu sunt infectaţi cu virusul HIV. „Incidentele de la graniţă sunt o încercare a autorităţilor moldovene de a tensiona relaţiile cu Bucureştiul, un tipar clasic, aplicat constant cu succes, în scop electoral, de comuniştii preşedintelui Voronin”, scrie ziarul Evenimentul Zilei de la Bucureşti.

Bucureştiul cere, repetat, explicaţii

Ministrul de Externe al României, Cristian Diaconescu, a cerut explicaţii MAEIE de la Chişinău privind motivele pentru care cetăţenii români sunt opriţi şi întorşi din drum la graniţa dintre cele două state. „Este un context electoral pe care nu vreau să-l comentez, dar subliniem, încă o dată, faptul că suntem cetăţeni europeni sau dorim, aspirăm spre acest statut, motiv pentru care libera circulaţie, respectarea drepturilor fundamentale în acest sens sunt obligatorii. Şi, în condiţiile în care, recent, zeci de cetăţeni români au fost daţi jos din tren fără vreo explicaţie, în mod natural dorim să ştim care este situaţia”, a afirmat ministrul de Externe. Ieri, Cristian Diaconescu a cerut repetat, „public şi oficial”, Chişinăului să „înceteze abuzurile împotriva cetăţenilor români”. Şeful diplomaţiei române a precizat că MAE a cerut explicaţii Chişinăului prin canalele diplomatice specifice - note verbale, dialog la nivelul structurilor consulare - dar până în prezent România nu a primit niciun răspuns. „Suntem dezamăgiţi de autorităţile de la Chişinău, acţiunile lor denotă lipsa unei reale angajări în parcursul european”, a menţionat Diaconescu. Ministrul a adăugat că singurul act de care au nevoie românii ca să intre în R. Moldova este paşaportul românesc.

O reacţie a avut şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care a declarat că teama RM ca nu cumva să existe infiltrări din România, care să influenţeze votul din 5 aprilie, nu se justifică.

O situaţie deosebit de gravă

Asociaţia Istoricilor din R. Moldova, Uniunea Scriitorilor şi Forumul Democrat al Românilor din Moldova au difuzat o Declaraţie comună împotriva abuzurilor regimului comunist. Organizaţiile semnatare atenţionează instituţiile europene despre cele petrecute la vamă. Conform declaraţiei, profesorii universitari Ion Agrigoroaie, Cătălin Turliuc şi Liviu Lazăr, de la Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi şi scriitorii Ion Bâscă, Mioara Pop şi Ion Mărgineanu urmau să participe la înmânarea premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul 2008. Şi primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă, şi MAE au condamnat acţiunile vameşilor moldoveni, iar Vlad Filat, preşedintele PLDM, a depus la guvern o interpelare. „Calific această situaţie drept una deosebit de gravă, care aduce RM prejudicii enorme atât în relaţiile sale cu România, cât şi cu Uniunea Europeană”, a spus el. Liderul PLDM cere premierului Greceanâi informaţii despre cine a impus aceste interdicţii de circulaţie şi ce prevederi ale cadrului legal naţional şi european s-au prevalat.

Valentina Baciu

Ziarul TIMPUL